Remus Ștefureac, INSCOP: În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026, PNL urcă pe poziția pe a doua în clasamentul preferințelor de vot pentru alegerile parlamentare, devansând PSD. Se observă unele diferențe importante între procentele din clasamentul intenției de vot raportat la cei care ale un partid și procentele din clasamentul celor care aleg un partid și declară că merg sigur la vot (votanții mobilizați), transmite Institutul.

• Remus Ștefureac, INSCOP: În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD
• Consultări la Cotroceni în ziua în care INSCOP dă AUR pe primul loc în alegerea românilor. Simion: Am pus pe masa lui Nicușor Dan planul pentru scoaterea României din criza economică și politică
• După 7 ani la EPPO fără rezultate notabile, Kövesi demarează campania „UE e de vină”
• Piața neagră a jocurilor de noroc în economia românească. Cazul Claudiu Manda
• Avertismentul lui Daniel Dăianu: Nu trebuie întârziat cu formarea noului guvern!

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

În opinia lui Remus Ștefureac, director INSCOP Research, primul Barometru Informat.ro-INSCOP realizat după moțiunea de cenzură arată câteva modificări importante în intenția de vot a românilor pentru partidele politice.

„AUR rămâne principalul partid din România în intenția de vot, relativ stabil în banda 38-41% (variație în funcție de gradul de mobilizare al votanților).

O schimbare majoră se observă în ceea ce privește locul doi. În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie).

Diferența dintre cele două partide variază între 3 puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste 8 puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați.

USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%.

Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat.

Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR – SOS – POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR – SOS – POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%).

Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente.”, arată Ștefureac într-o analiză care interpretează alegerile la zi ale românilor.

Liberalul Gheorghe Falcă spune că românii apreciază reformele lui Ilie Boloja și așa se explică creșterea PNL în sondajul INSCOP.

„Sub conducerea premierului Ilie Bolojan, România a început să pună ordine în finanțele publice: a redus deficitul de la 9,3% la 7,9% din PIB, a redus risipa din bani publici, a eliminat pensiile speciale nejustificate, a tăiat cheltuielile inutile din administrația locală și centrală și a început curățarea sistemului de privilegii și sinecuri care au apăsat ani întregi pe umerii celor care muncesc cinstit.

Nu au fost măsuri populare. Dar au fost măsuri corecte. Măsuri pentru viitorul României.

PNL și-a asumat aceste reforme cu seriozitate și responsabilitate. Iar românii au văzut diferența dintre cei care aleg reforma și cei care aleg jocurile politice.

Potrivit INSCOP, PNL a crescut de la 13,7% la 20,3% în ultimul an. PSD a scăzut de la 20,1% la 17,5%, după ce a ales să voteze moțiunea alături de AUR și să arunce țara într-o nouă criză politică.

Dincolo de cifre, pentru noi contează mesajul oamenilor. Faptul că tot mai mulți români aleg să creadă în muncă, în seriozitate și în bun-simț ne emoționează și ne obligă în același timp.

Vă mulțumim pentru încredere. Vă mulțumim tuturor celor care cred că România poate fi condusă cu respect pentru cetățeni, pentru banul public și pentru generațiile care vin.

România nu are nevoie de scandal și privilegii. România are nevoie de ordine, responsabilitate și lideri care au curajul să facă ceea ce trebuie, chiar și atunci când este greu.”, a transmis liberalul.

Marilen Gabriel Pirtea spune că acest clasament „este cel mai clar semnal că românii sancționează criza politică provocată de PSD.” „În timp ce PSD a ales scandalul și jocurile de culise, PNL a ales reforma, investițiile și modernizarea statului. Românii transmit limpede că nu mai vor politică bazată pe blocaj, populism și dublu limbaj. Vor seriozitate, stabilitate și competență. Iar PNL devine tot mai clar principala forță reformatoare a României.”, spune Pirtea.

Și Adrian Cozma e convins că românii pedepsesc PSD, în timp ce bonusează PNL: „Sondajul Inscop arată clar că românii NU pot fi duși de nas. PSD a dat jos în mai 2026 guvernul din care făcea parte, printr-o moțiune de cenzură alături de AUR. Motivul l-am înțeles cu toții: guvernul condus de premierul PNL Ilie Bolojan redusese deficitul de la 9,3% la 7,9% din PIB, tăiase privilegiile și sinecurile din administrație și redăduse României credibilitatea pe piețele financiare internaționale. Mai dureros pentru PSD, reformele urmau să continue. PSD a preferat criza în locul reformelor care îi deranjau structurile de putere. Sondajul INSCOP din mai arată că această decizie a costat: PNL 20,3%, PSD 17,5%, de la 20,1% în luna anterioară.”

Estimare participare vot parlamentare

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot și 10 „sigur da” vor merge la vot, 15.2% dintre români au ales 1, 0.5% au ales 2, 0.4% au ales 3, 0.3% au ales 4, 3.6% au ales 5, 1.2% au ales 6, 2.4% au ales 7. 4.4% indică 8, 3.1% 9 și 67.4% indică 10. 1.5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Intenția de vot pentru alegerile parlamentare

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (77.4% din total eșantion)

• AUR: 38.2% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 37% în aprilie 2026, 38% în martie, 40.9% în ianuarie, 38% în noiembrie, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.11% în mai 2025).

• PNL: 20.3% cu PNL (față de 15.5% în aprilie 2026, 14.5% în martie, 13.5% în ianuarie, 14.6% în noiembrie, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai 2025).

• PSD: 17.5% cu PSD (față de 20.1% în aprilie 2026, 19.2% în martie, 18.2% în ianuarie, 19.5% în noiembrie, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai 2025).

• USR: 10% cu USR (față de 12.7% în aprilie 2026, 11.4% în martie, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai 2025).

• UDMR: pentru UDMR ar vota 5% din alegători (față de 4.3% în aprilie 2026, 4% în martie, 4.9% în ianuarie, 4.8% în noiembrie, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).

• SOS România: pentru SOS Romania – 2.9% (față de 2.8% în aprilie 2026, 3.3% în martie, 2.8% în ianuarie, 1.7% în noiembrie, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie 2025).

• SENS: pentru SENS – 2.5% (față de 2.4% în aprilie 2026, 3.6% în martie, 4% în ianuarie, 3.2% în noiembrie, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie 2025).

• POT: pentru POT ar vota 1.9% dintre alegători (față de 3.6% în aprilie 2026, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3.1% în noiembrie, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie 2025)

• Independent: 0.9% își exprimă preferința pentru un candidat independent (față de 1% în aprilie 2026, 1.4% în martie, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie, 1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie 2025).

• Alt partid: 0.9% dintre votanți ar da votul unui alt partid (față de 0.7% în aprilie 2026, 1.6% în martie, 1.1% în ianuarie, 1.8% în noiembrie, 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie 2025)

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (57.9% din total eșantion)

41.4% dintre cei care au exprimat o opțiune de vot ar vota cu AUR (38,3% în aprilie), 21.9% cu PNL (16,9% în aprilie), 13.3% cu PSD (16,6% în aprilie), 10.8% cu USR (14,4% în aprilie). Pentru UDMR ar opta 3.4% (3% în aprilie) dintre alegători, pentru SOS România – 3.1% (1,4% în aprilie), pentru SENS – 2.3% (2,2% în aprilie), iar pentru POT – 1.7% (4,5% în aprilie). 0.9% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent (1.3% în aprilie), iar 1.1% pentru alt partid (1% în aprilie).