Revoluţia papală

În doar nouă luni de la alegerea sa, Papa Francisc a SCHIMBAT lumea, fiind considerat unanim Omul anului 2013.

Încă de la împlinirea a 100 de zile de la pontificatul său, Papa Francisc și-a deschis cu grație și fermitate drumul în istorie, pentru că numele său nu va fi dat ușor trecutului și reformele sale schimbă nu doar fața Bisericii Catolice, ci a lumii întregi. Spusele sale zdrobesc moralele trecutului, năpăstuiții nu mai sunt ciumații noii ere, poate exista suflet și într-o lume dominată de ban, se mai poate respira umanitate în plină eră post-capitalistă sau neo-conservatoare. Că Hristos și învățătura Lui sunt veșnici și nu țin de revoluții culturale sau economice.

Pe 13 martie 2013, după ce cardinalul Jean-Louis Tauran a pronunțat celebra formulă latină „Habemus Papam”, lumea l-a privit destul de ciudat pe noul papă. Noutatea, la prima vedere, consta în faptul că era primul Suveran Pontif neeuropean, după Papa Grigore al III-lea (731-741). Dar ce o fi văzut în el, în acest Jorge Bergoglio, Conclavul insuflat de Sfântul Spirit? Ce are așa special acest emigrant argentinian, e drept, născut din părinți italieni? Și, mai ales, iezuit? Primul papă iezuit! Papa s-a înfățișat a treia zi presei timid, ca un școlar prins la furat. Parcă-ți cerea scuze că a fost ales, avea acea puritate a lui Adam prins de Dumnezeu dezgolit și pitit în spatele tufelor din Rai. Cu vocea tremurândă a dezvăluit totuși că i s-a sugerat să-și ia numele de Adrian, în semn de continuitate cu Papa Adrian al VI-lea, dar că l-a ales pe cel de Francisc în amintirea lui Francisc de Assisi. A fost un prim semn că noul Papă iese din tipare, că nu va fi „căldicel”. Și-a început mandatul pontifical cu o mare provocare, însuşi numele pe care şi l-a ales. Deşi este iezuit, l-a preferat pe Sfântul Francisc de Assisi, fondatorul Ordinului monahal al Fraţilor Minori (Ordo Fratrum Minorum, OFM). Misionarismul şi sărăcia radicală ale acestui ordin sunt de notorietate!

Timidul devine Fenomen

„Debutul” în fața credincioșilor a fost fulminant și a câștigat sufletele tuturor, fie ei catolici sau nu. Îmbrăcat doar într-o sutană albă, simplă, cu guler înalt și fără tradiționala cruce de aur la gât, Papa Francisc a făcut o plecăciune în faţa credincioşilor: „Şi acum aş vrea să dau binecuvântarea, dar înainte de toate vă cer o favoare. Înainte ca episcopul să binecuvânteze poporul, vă cer să vă rugaţi, pentru ca Domnul să mă binecuvânteze: rugăciunea poporului care cere binecuvântare pentru episcopul său. Faceţi în tăcere această rugăciune pentru mine”. Rugămintea sa a fost primită cu ropote de aplauze de mulţimea care a inundat Piaţa San Pietro. Imediat, observatorii religioși au remarcat că Papa a oferit credincioșilor doar o scurtă binecuvântare, cu mâna dreaptă, după care a preferat să-și lase mâinile pe lângă corp.

A doua zi, în locul obișnuitei limuzine papale – un Mercedes de comandă –, Papa Francisc a ales un autoturism obișnuit cu care s-a deplasat personal să-și ridice bagajele de la hotelul modest unde a locuit înainte de începerea Conclavului. În mod firesc, aceste gesturi puteau fi considerate simple „trucuri” menite a asigura popularitatea, dar timpul va dovedi că nu a fost așa. Papa Francisc este altfel, este plămădit altfel…

Gesturile istorice ale noului Suveran Pontif au continuat și au cucerit definitiv mulțimea. La prima liturghie (sau Messa) ca șef și cap al Bisericii Catolice, Papa Francisc a arătat o diferenţă izbitoare faţă de predecesorul său, ţinând slujba cu fața spre oameni, nu cu spatele la ei, cum făcea, în mod tradițional, Papa Benedict al XVI-lea. Tot la prima liturghie a folosit spre binecuvântare un crucifix mic, spre deosebire de practica fostului papă care folosea crucifixe uriașe în stil baroc. Aceste gesturi, mici poate, dar extrem de importante au stârnit o emoție și o simpatie care nu au mai fost atinse la Vatican. Portalul de informaţii religioase „Il Sismografo” a publicat un studiu din care reiese că pe contul de Twitter al Papei Francisc, 2,7 milioane de  oameni au devenit noi „followers” în primele 48 de zile de pontificat, contul înregistrând acum circa şase milioane de fani.

Spălarea picioarelor

Imitând gestul lui Iisus Hristos din Joia Mare, înaintea primului său Paște ca Șef al Bisericii Catolice, Papa Francisc a spălat picioarele a 12 deţinuţi, printre care şi două tinere, într-o închisoare din Roma, un gest fără precedent şi plin de emoţie. „Este prima dată în istorie când un Papă asociază femeile acestei ceremonii”, chiar dacă „mulţi preoţi au făcut-o deja”, a dezvăluit părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului. Pontiful în vârstă de 76 de ani a declarat că a făcut acest gest „din toată inima”, „ca preot şi ca episcop”. El nu a folosit cuvântul „Papă”. „Iisus a venit pentru a servi, pentru a ne ajuta. Să ne gândim bine: suntem într-adevăr dispuşi să îi servim pe ceilalţi?”, i-a întrebat el pe deţinuţi, băieţi şi fete italieni şi de alte naţionalităţi, catolici, ortodocşi şi musulmani. „Dacă cineva este furios pe altcineva, lăsaţi să treacă în uitare”, a declarat acesta, preluând expresia familiară printre tinerii italieni „Lascia perdere”. „Sunt fericit că sunt cu voi. Mergeţi înainte şi nu vă lăsaţi speranţa furată. Înţelegeţi? Mergeţi mereu înainte cu speranţă!”, le-a cerut cu autoritate tinerilor de faţă.

Mesajul anual pascal, tradițional catolic, „Urbi et Orbi” (Către cetate şi în afara ei), a fost și el o noutate. Papa a ales să se roage pentru „depăşirea divergenţelor” între cele două Corei! Papa s-a pronunţat pentru „pace în Asia, mai ales în Peninsula Coreeană, pentru ca divergenţele să fie surmontate”. De asemenea, el a susţinut nevoia de pace între israelieni şi palestinieni şi de încetare a conflictului din Siria, subliniind şi importanţa găsirii unor soluţii politice la conflictele din mai multe state africane. În mesajul său, Papa Francisc a denunţat „negoţul de persoane”, care este „sclavia cea mai răspândită a secolului al XXI-lea”.

A criticat şi „violenţa legată de traficul de droguri şi exploatarea inechitabilă a resurselor naturale”. Gesturile pentru pace sunt deja o constantă pentru Papa Francisc, care s-a mai rugat pentru evitarea tulburărilor din Egipt – o țară tradițională musulmană, dar și recent pentru găsirea unei soluții pașnice în Siria, odată cu întrevederea pe care a
avut-o cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin!

Adio, abuzuri sexuale!

De circa 13 ani, Biserica Catolică se confruntă cu o gravă problemă. Scandalul preoţilor care au abuzat de copii şi adolescenţi a izbucnit în SUA, la începutul anilor 2000, apoi a afectat Bisericile din mai multe ţări europene, în special Irlanda, unde au fost raportate zeci de mii de cazuri. În realitate, aceste abuzuri datează de decenii, dar nimeni nu a vrut „să spargă” valul tăcerii, omerta pe care unii slujitori ai Bisericii au impus-o cu greu jurământ. Încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc a cerut să se acţioneze împotriva abuzurilor sexuale comise de membri ai clerului. Iar unul dintre primii chemați „la ordin” a fost prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, care se ocupă de aceste cazuri. „Sfântul Părinte a cerut în special ca, urmând linia stabilită de Benedict al XVI-lea, Congregaţia să acţioneze cu hotărâre în ceea ce priveşte cazurile de abuz sexual”, informează un comunicat al Vaticanului. „Papa Francisc a cerut, de asemenea, promovarea unor măsuri de protecţie a minorilor şi sprijinirea celor care au  suferit în trecut astfel de violenţe”.

„… Cine sunt eu să judec?”

Una dintre gravele probleme cu care se confruntă Papa Francisc este corupția. El nu a ezitat să declare că reformează foarte greu Curia Romană (Guvernul Bisericii Catolice), evocând un „curent de corupţie” şi existenţa unui grup de „lobby gay”. Reforma Curiei a fost cerută de „aproape toţi cardinalii” în cursul unor reuniuni pregătitoare în cadrul ultimului Conclav, dar este un demers „dificil”, a recunoscut Papa, într-o audienţă acordată la 6 iunie unor reprezentanţi ai Confederaţiei Latino-americane şi Caraibilor a credincioşilor şi credincioaselor (CLAR). Un site catolic a dezvăluit că Papa a adăugat că „în (cadrul) Curiei există oameni cu adevărat sfinţi, dar există şi un curent de corupţie”. „Se vorbeşte despre (un grup de) «lobby gay» şi este adevărat, el există. Trebuie să vedem ce putem face”, a mai declarat Francisc. „Nu pot să fac eu însumi reforma”, continuă el, recunoscând că este foarte „dezorganizat”. Acest efort va fi susţinut de un grup de opt cardinali pe care Papa i-a numit şi care s-au reunit  pentru prima dată, în mod oficial, la Roma, în octombrie.

Este pentru prima dată când un papă a vorbit atât de direct despre o problemă atât de sensibilă. Până în prezent, Vaticanul se mulțumea să eticheteze aceste semnalări ale presei – despre orientarea homosexuală a unor clerici, care ar întreţine relaţii, în cea mai mare discreţie – drept „bârfe, dezinformări şi calomnii”. Câteva luni mai târziu, Papa Francisc și-a nuanțat declarațiile. „Problema nu este de a avea această tendinţă, ci de a face lobby. Este problema cea mai gravă după mine. Dacă o persoană este gay şi îl caută de Dumnezeu cu bunăvoinţă, cine sunt eu să o judec?”, a spus Suveranul Pontif. „Nu am văzut încă pe nimeni la Vatican pe a cărui carte de identitate să fie scris gay. Se spune că există. Catehismul Bisericii Catolice spune că nu trebuie să marginalizăm aceste persoane, care trebuie integrate în societate”, a spus Suveranul Pontif.

În legătură cu căsătoriile între homosexuali şi cu problema avortului, denunţate cu putere de reprezentanţii bisericilor, Papa a afirmat: „Ştiţi perfect poziţia Bisericii”.

„O Biserică săracă, pentru săraci”

Unul dintre cele mai importante capitole ale ponficatului Papei Francisc o reprezintă grija față de săraci, de unde și dictonul pe care și l-a ales: „O Biserică săracă, pentru săraci”. Papa Francisc nu s-a sfiit să denunţe ipocrizia preoţilor şi a credincioşilor care fac altceva decât spun. Potrivit Suveranului Pontif, o asemenea atitudine subminează credibilitatea Bisericii Catolice. „Nu există sărăcie mai mare decât aceea de a nu putea să-ţi câştigi pâinea şi de a fi lipsit de demnitatea unui loc de muncă. (…) Şomajul, lipsa şi pierderea locului de muncă reprezintă un fenomen care s-a extins în multe zone ale Occidentului şi care se propagă îngrijorător pentru limitele sărăciei (…) Solidaritatea nu este un cuvânt bine văzut de lumea economică, trebuie să-i redăm acestui cuvânt meritata dimensiune socială”, a spus Papa. Pe de altă parte, Suveranul Pontif a precizat că actuala criză nu este doar economică şi financiară, ea îşi are „rădăcinile într-o criză etică şi antropologică”.

Încă de la începutul mandatului său divin, Papa a luat „în colimator” Banca Vaticanului, pe numele său laic, „Institutul pentru Lucrări Religioase (IOR)”. Fondat în 1942 prin decret papal, Institutul administrează 19.000 de conturi, majoritatea aparţinând clerului catolic, dar a fost ani întregi ținta unor acuzații privind corupția. Presa americană anunța că „unul dintre testele pontificatului acestuia este legat de instituţia financiară, o sursă de imagine negativă pentru Vatican în ultimele trei decenii”, iar anul trecut, o agenţie europeană responsabilă cu combaterea spălării banilor a ajuns la concluzia că Banca Vaticanului nu  a reuşit să respecte unele dintre standardele europene referitoare la lupta împotriva criminalităţii financiare.

Ultimul scandal în care a fost implicată Banca este acela în care un prelat al Sfântului Scaun, monseniorul Nunzio Scarano, în vârstă de 61 de ani, a fost arestat de poliţia italiană în cadrul acestei anchete. El este acuzat de spălare de bani şi corupţie. Nunzio Scarano, care lucra la Administraţia patrimoniului sediului apostolic (APSA, organism care administrează bunurile Sfântului Scaun), ar fi încercat să repatrieze din Elveţia 20 de milioane de euro, „fructul unei fraude fiscale”, cu ajutorul altor două persoane – un subofiţer membru al serviciilor de contraspionaj italiene şi un intermediar financiar.  „Cu siguranţă, dacă Papa vrea, poate închide banca”, a afirmat un prelat cu experienţă în relaţia cu instituţia financiară. Viitorul băncii este una dintre chestiunile principale cu care se confruntă Francisc, a spus el. Ei bine, Papa nu a închis Banca, dar pe 26 iunie a numit un „Comitet de supraveghere al IOR” şi o Comisie specială a cardinalilor în acest caz. După trei luni de cercetări, directorul general al Băncii Vaticanului (IOR), Paolo Cipriani, şi adjunctul său, Massimo Tulli, şi-au prezentat demisiile, acceptate de Comitetul de supraveghere al băncii şi Comisia cardinalilor. „Amândoi au considerat că această decizie este în interesul IOR şi al Sfântului Scaun”, se arăta într-un comunicat sec al Vaticanului.

Imigranţi, iertaţi-ne!

Pe 8 iulie, Papa Francisc a vizitat Lampedusa, insula italiană care a devenit punctul de sosire pentru imigranţii ilegali care încearcă să ajungă în UE din Africa de Nord. Suveranul Pontif a săvârşit o slujbă pentru a onora memoria celor peste 18.000 de oameni care au murit încercând să traverseze Marea Mediterană din 1988 şi până acum, lansând un avertisment împotriva „globalizării indiferenţei”. Papa a ales cu mare grijă destinaţia primei sale vizite, desfăşurată fără a fi anunţată cu mult timp înainte şi cu puţin anturaj, au scris ziarele italiene care au afirmat că „nu putea face o alegere mai semnificativă şi mai emoţionantă decât Lampedusa”.

Alo, sunt Papa Francisc!

Asemenea Apostolilor, sau a Sfântului Francisc, Papa nu a ezitat să îmbrățișeze și să sărute oameni loviți de cele mai cumplite boli. Cel mai șocant și mai mediatizat moment a fost cel în care l-a îmbrățișat pe Vinicio Riva, un bărbat de 46 de ani grav bolnav de neurofibromatoză, denumită şi maladia Von Recklinghausen. Vinicio a început să plângă în momentul în care Papa l-a mângâiat pe cap. Bărbatul a mărturisit că până și tatăl său era dezgustat de modul în care a ajuns să arate.

„Când m-a îmbrățișat, m-am simțit ca în Rai. Papa nu a stat mult pe gânduri dacă să mă atingă sau nu. Nu sunt contagios, dar el nu a știut asta. M-a mângâiat și am simțit doar iubire. Nu mi-a spus nimic, însă poți spune totul atunci când nu spui nimic”, a mărturisit Vinicio Riva.

Acesta a fost un moment de vârf al întâlnirilor absolut speciale pe care le-a avut Papa cu credincioșii. În septembrie a sărutat un copil basarabean, Vasile Severin, un orfan în vârstă de 11 ani. Fâstâcit, copilul a reușit să-i spună că nu știe ce înseamnă Papă, iar el și surioara sa Maria îi spun „Tată”. Cei doi, frate și soră, sunt crescuți de un așezământ catolic din Chișinău, după ce mama lor a fost omorâtă cu bestialitate.

Și alți creștini au avut parte de astfel de gesturi incredibile. Papa Francisc i-a telefonat unui italian paralizat în urma unui accident de maşină, care şi-a pierdut fratele într-un atac armat, şi care îşi punea întrebări despre sensul vieţii sale. Stefano Cabizza, un student de 19 ani de la o şcoală de inginerie din Padova,  a „pățit-o” și mai rău. Tânărul i-a transmis o scrisoare Papei Francisc printr-un cardinal și s-a trezit cu un telefon: „Sunt Papa Francisc, ne putem tutui”. „Am râs şi am glumit timp de opt minute. Mi-a spus că Iisus şi apostolii săi se tutuiau. El mi-a cerut să mă rog mult pentru el. Mi-a dat binecuvântarea şi am simţit cum se naşte în mine o mare forţă”, a povestit Stefano, fără a dezvălui subiectul scrisorii sale adresate Papei.

A modificat Tatăl Nostru!

Acțiunile Papei nu au vizat doar operele sociale, considerate atât de importante în Biserica Catolică, cât și cele doctrinare. Astfel, Papa Francisc și-a dat acordul ca o nouă traducere în franceză a Bibliei liturgice să fie publicată, ultima datând din 1993. Conform Vaticanului, precedenta cuprindea o greșeală de traducere veche de 50 de ani. Astfel, din această vară, credincioșii catolici nu mai spun „și nu ne mai supune pe noi ispitei”, ci, conform noii versiuni, rostesc: „și nu ne lăsa să cădem în ispită”. „Tatăl Nostru” sau Rugăciunea Domnească este una dintre rugăciunile de bază ale creștinătății, comună tuturor confesiunilor creștine datorită faptului că se regăsește în textul Evangheliilor. Tot în materie doctrinară, Papa a șocat când a anunțat că Iisus Hristos s-a născut mai devreme, iar calendarul creștin este greșit! În Biblie nu se menționează explicit data nașterii, ideea că Iisus s-a născut pe 25 decembrie neputând fi dovedită. Suveranul Pontif susține că „data reală de naștere a lui Iisus este, de fapt, cu câțiva ani mai devreme” și că eroarea aparține călugărului din secolul al VI-lea pe nume Dionysius Exiguus (Dionisie cel Smerit). Tot Papa Francisc a anunțat că la nașterea pruncului nu a fost prezent niciun animal, așa cum susține Biblia.

Papa Francisc nu are nici măcar un an de pontificat, dar faptele sale redescriu drumul printre ispitele contemporane ale Bisericii. În decurs de câteva luni, Suveranul Pontif a reușit să dea Bisericii Catolice o vitalitate nemaipomenită.

Dintr-o instituție anchilozată care începea să miroasă a muzeu medieval, Papa Francisc conduce acum o Corabie a lui Hristos care plutește pe apele Istoriei. Nu putem, deși ne-am dori, să alcătuim precum la alți oameni un top al faptelor sale. Fiecare are valoarea sa intrinsecă, fie morală, fie spirituală, fie doctrinară. E oare mai important sărutatul unui bolnav cronic, un telefon în plină noapte sau decapitarea bancherilor? Putem pune rugăciunile pentru pace pe același loc cu atitudinea față de gay? Scara noastră de valori nu se poate încă suprapune pe personalitatea Papei Francisc. Indiferent câte zile îi va da Mântuitorul pe această lume, cât va mai ocupa scaunul Sfântului Petru, cu certitudine anul 2013 este al Papei Francisc!

Papa îl îmbrățișează pe Vinicio Riva, un bărbat de 46 de ani grav bolnav de neurofibromatoză. „Când m-a îmbrățișat, m-am simțit ca în Rai. Papa nu a stat mult pe gânduri dacă să mă atingă sau nu. Nu sunt contagios, dar el nu a știut asta. M-a mângâiat și am simțit doar iubire. Nu mi-a spus nimic, însă poți spune totul atunci când nu spui nimic.