Vicepremierul Italiei şi liderul extremei drepte, Matteo Salvini a declarat că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron este vinovat pentru protestele Vestelor Galbene din Franţa şi a îndemnat Bruxelles-ul să ia măsuri imediate.
Citeşte şi: Franța: Vestele galbene au blocat Parisul
Proteste majore au fost înregistrate în Franța în ultimele trei weekend-uri, după ce Guvernul anunțase că va majora preţul carburanților.
„Dacă Macron s-ar fi concentrat mai mult pe francezi şi mai puţin pe Salvini şi pe Italia, el ar fi avut mai puţine probleme aziˮ, a declarat Salvini pentru canalul de televiziune italian, Rai 3.
Protestele „Vestelor Galbeneˮ au vizat reformele economice liberale ale lui Macron şi au forţat Guvernul francez să renunţe la majorarea taxei pentru carburanţi.
„Cetăţenii Italiei vor să fie martorii unor scene similare acelora pe care le-am văzut la Paris?…Nu. Vreau să previn asta. Vreau să ajut afacerile, familiile şi cetăţenii care trăiesc în condiţii nefavorabile. O ţară cu cinci milioane de oameni săraci nu poate înaintaˮ, a adăugat vicepremierul italian.
Proiectul de buget al Italiei pe 2019 urmăreşte majorarea sumelor pentru cheltuielile sociale şi reducerea vârstei de pensionare. Cu toate acestea, Comisia Europeană l-a respins din cauză că va duce la sporirea deficitului ţării într-o perioadă în care regulile UE spun că ar trebui să scadă.
În prezent, datoria publică a Italiei este una din cele mai mari din Europa şi a doua ca mărime după cea a Greciei, ca procent din PIB.
Premierul Italiei, Giuseppe Conte intenţionează să negocieze şi să facă un compromis, dar Salvini nu a dat de înţeles că Guvernul italian este dispus să facă modificări esenţiale planului său de buget.
„Având în vedere ce se întâmplă la Paris, refuz să cred că Bruxelles-ul, pentru câteva zecimale, va impune sancţiuni, inspectori şi comisari. Suntem Italia. Am demonstrat că suntem o ţară serioasăˮ, a completat Salvini.
Astfel, deficitul ar urma să crească de la 1,8% din Produsul Intern Brut în 2018 la 2,4% în 2019, iar Comisia a respins acest plan.
Liderii afacerişti din Italia şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la buget, fiind de părere că nu contribuie suficient la dezvoltarea afacerilor şi că nu încurajează investiţiile.
Chiar dacă un deficit bugetar de 2,4% din PIB este în limita de 3% din PIB prevăzută în tratate, Comisia Europeană a cerut un deficit mai mic pentru Italia, astfel încât această ţară să poată să îşi reducă povara datoriei.















































