Rusia cere SUA să distrugă scutul antirachetă de la Deveselu. Ministerul rus al Apărării a solicitat Statelor Unite să retragă sistemele balistice MK-41 din România, pentru a respecta din nou Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare. Ce înseamnă, de fapt, această cerere şi care sunt intenţiile reale ale Rusiei au explicat pentru Q Magazine Hari Bucur- Marcu, expert în securitate naţională și Iulian Fota, șeful Colegiului Național de Informații Mihai Viteazul .
„Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse propune părţii americane ca în perioada dinainte de expirarea Tratatului INF să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a Tratatului INF prin distrugerea lansatoarelor universale Mk-41 desfăşurate la sol, dezvoltate pentru lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk, a rachetelor-ţintă, similare în privinţa caracteristicilor cu rachetele balistice cu raza medie şi scurtă de acţiune, distrugerea dronelor de atac care, după caracteristicile lor, cad sub incidenţa termenului de rachetă de croazieră terestra, conform INF.”, a anunţat joi purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării din Rusia, generalul maior Igor Konaşenkov, citat de TASS.
Ataşatul militar de la Ambasada SUA din Moscova a fost invitat la Ministerul rus al Apărării pentru a i se transmite o notă în acest sens, conform sursei menţionate. Rusia a suspendat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) în weekend, după ce Washingtonul a anunțat că se va retrage în șase luni, dacă Rusia revine asupra încălcării pactului. Moscova neagă încălcarea tratatului.
„Scutul de la Deveselu are o componentă strategică prin prezenţa americană permanentă pe teritoriul României şi una operativă prin faptul că are menirea să oprească anumite rachete de care au şi ruşii, de pildă. Rusia ameninţă Europa cu rachete care ar trebui să fie oprite de către cei de la Deveselu. Şi, să nu uităm, scutul este al NATO, nu al americanilor.
Această instalaţie de la Deveselu a fost special concepută pentru a se afla pe navele de luptă şi poate fi uşor adusă pe pământ. De aici tragem concluzia că, dacă americanii ar fi vrut să aibă o instalaţie de asta în zonă, puteau foarte bine să o aibă în Mediterană sau în Marea Neagră, cu schimbul. Dar, au preferat să o aibă în România.
În momentul în care cineva vine în mod oficial şi cere SUA să-şi ia instalaţiile de la Deveselu, cere ca Statele Unite să renunţe la prezenţa militară în România, ceea ce este inacceptabil. Nu se aşteaptă nimeni ca americanii chiar să facă asta şi să spună da, am greşit, am încălcat tratatul INF, hai să ne luam instalaţiile şi să plecăm.
Când ruşii fac asemenea gesturi de natură diplomatică şi convoacă ataşatul militar american, încearcă să bulverseze lucrurile.”, susţine Hari Bucur-Marcu pentru Q Magazine.
„Scutul nu este unul american, ci aparţine NATO. Orice discuţie despre scutul de la Deveselu se va face în formatul alianţei, cu toate statele în jurul mesei şi cu punctul de vedere al României.
Ce vor ruşii? Vor să nu rămână mai prejos în jocul diplomatic din ultima vreme. Având în vedere că Occidentul a marcat două puncte importante, o dată prin decizia NATO care a acceptat punctul de vedere american, spunând că rușii au încălcat tratatul INF și prin apoi decizia americană de a retrage din tratat. Și atunci, rușii sunt în defensivă și folosesc tușe mai dure tocmai ca să compenseze deficitul de imagine pe care îl au.”, susține pentru Q Magazine conf. univ. dr. Iulian Fota, șeful Colegiului Național de Informații Mihai Viteazul.
Ce este tratatul INF
Tratatul INF, semnat în 1987 de către preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov, interzice utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.000 de km. Rusia susţine că însă scutul anti-rachetă de la Deveselu ar încălca tratatul INF. Oficialii ruşi au afirmat în repetate rânduri că sistemele americane Aegis Ashore, cum este şi cel instalat din ţara noastră, utilizează echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41.
Astfel de echipamente, susţin ruşii, ar putea lansa nu doar rachete de interceptare, ci şi rachete de croazieră tip Tomahawk, şi deci ar fi interzise prin Tratatul INF. Astfel se explică şi propunerea Ministerlui rus al Apărării.
„La un asemenea acord, cum este Tratatul Forţelor Nucleare intermediare, cel mai important este verificarea îndeplinirii lui. Şi, în acest moment, ruşii nu acceptă să vină americanii pe teritoriul lor şi să să le numere rachetele, să vadă unde sunt, mai ales că SUA, potrivit acordului, vor să participe la distrugerea lor. Deja acest acord nu mai funcţionează şi va trebui înlocuit cu altceva.
Ruşii sunt în situaţia în care vocea lor în lume e din ce în ce mai slabă şi singurul subiect unde mai au ceva de spus este acesta, al înarmărilor nucleare. La nivelul retoricii, se întâmplă ce am văzut la Coreea de Nord în urmă cu doi ani, care a făcut gesturi de înarmare nucleară foarte vizibile, cu lansare de rachete, cu experienţe nucleare şi a ajuns până la urmă să le oprească pentru a ajunge la masa dialogului.
Ne aşteptăm ca, la un moment dat, Rusia să fie invitată la o masă de dialog serioasă. Aşteaptă în contrapartidă la retorica ei să i se mai ridice din sancţiuni după ce au anexat peninsula Crimeea. Retorica Rusiei ne arată că pregăteşte un dialog. Nu vorbim despre vreo ameninţare, de începerea unui război nuclear, nu este cazul.” declară Hari Bucur-Marcu.
Ce este scutul de la Deveselu
Scutul antirachetă de la Deveselu are doar rolul de apărare a României. Nu e făcut pentru atac, pentru că nu este echipat cu rachete cu încărcătură periculoasă. Acesta acoperă o suprafață de 170 de hectare și este echipat doar cu rachete interceptoare care au rolul de apărare prin distrugerea în aer a rachetelor balistice.
Scutul este activ din decembrie 2016, dar lucrările la baza militară de la Deveselu au durat trei ani și a costat 800 de milioane de dolari. Cea mai mare parte a costurilor a fost suportată de americani. România a contribuit cu doar 12 milioane de dolari, dar scutul aduce beneficii inclusiv strategiei geopolitice americane, chiar dacă SUA este departe de Europa de Est.
Scutul este echipat cu așa-numitul sistem antirachetă Standard Missile 3 (SM-3) adaptat pentru o bază terestră. Forțele Navale ale Statelor Unite folosesc SM-3 pentru interceptarea rachetelor balistice de croazieră și intercontinentale lansate de pe avioane, nave sau vehicule militare terestre inamice, iar sistemul poate fi utilizat în acelați scop și de la sol, nu doar de pe mare.
Rachetele SM-3, care nu sunt purtătoare de încărcături explozive și nici de substanțe periculoase, cum ar fi cele nucleare, biologice sau chimice, sunt produse de către Raytheon, au o lungime de aproximativ 7 metri și un diametru de 0,34 metri.
Rachetele SM-3 au capacitatea de a distruge în aer, înainte de a-și atinge ținta, rachetele balistice prin forța cinetică, adică prin impactul cu acestea. În general, rachetele de la Deveselu au o autonomie de 500 km și pot atinge viteza maximă de 9.600 km/h.
Sistemul de apărare de la Deveselu are trei componente principale care interacționează și formează un tot unitar: un radar extrem de puternic care poate detecta peste 100 de rachete balistice, interceptorii de rachete (adică rachetele SM-3) și sistemul de comunicații. La rândul lui, Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune.
Atunci când o rachetă nucleară se îndreaptă spre România, radarul detectează rapid traiectoria rachetei și transmite automat activarea scutului care presupune lansarea imediată a unei rachete SM-3 care se deplasează cu viteză mare spre cea balistică pentru a o neutraliza cât încă se află în aer.
„Nu excludem total ca scutul antirachetă să dispară. În epoca asta atât de fluidă şi cu incertitudini atât de mari nu excludem niciun scenariu, oricât de halucinant ar părea. Dacă vreodată se va pune de o mare împăcare între americani şi ruşi, ăsta poate fi un preţ al împăcării. Dar asta va însemna o protecţie şi mai mare pentru România.”, este de părere expertul în securitate Iulian Fota.
Asigurări pentru România
Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, a declarat joi că ţara sa este dispusă să poarte un dialog cu Statele Unite pe tema Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), însă nu va fi cea care să iniţieze discuţiile. Ambasadorul a dat asigurări că România nu va fi ţinta unor acţiuni ostile.
Despre ce anume poate aştepta România din partea Rusiei în urma declaraţiilor făcute după ce Statele Unite au decis retragerea din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, Valery Kuzmin a spus într-o conferinţă de presă: „Tratatul INF a fost considerat nu foarte benefic pentru Rusia. Să dai vina pe Rusia pentru că s-ar apropia periculos de graniţele statelor NATO nu pot digera asta. Deocamdată, nimic nu se va schimba”.
Ambasadorul a afirmat că, iniţial, „americanii au spus timp de un deceniu, dacă nu mai mult, că sistemul lor strategic antibalistic nu este îndreptat spre Rusia, dar, recent, s-a dovedit că este îndreptat fix spre Rusia. Foarte drăguţ. Am învăţat din istorie şi nu ne permitem să fim naivi. Nu sunt plănuite acţiuni ostile, neprietenoase şi vă pot asigura că Rusia nu are intenţii cu caracter ostil, agresiv faţă de România. Credem că este ţara noastră vecină şi cel mai bun mod de a construi relaţii cu vecinii e să oferi condiţii pentru o bună vecinătate”.
Valery Kuzmin a subliniat că pasul Statelor Unite este „încă unul din seria de acţiuni menite să dărâme sistemul actual de tratate internaţionale în domeniul dezarmării şi menţinerii stabilităţii strategice la nivel mondial pentru unicul scop: de a păstra propria lor domeniaţie în lume”.
„România nu are la ce să răspundă. România nu este în centrul niciunui uragan politic internațional. Este o chestiune între Rusia și NATO.
Declarația ambasadorului Kuzmin are două elemente de noutate. Prima este legată de faptul că Rusia nu priveşte cu ostilitate România , ceea ce se întâmplă pentru prima dată. A doua este menţionarea „de bună vecinătate”, care ar merita discutată la un nivel mai înalt.
După două războaie ale Rusiei în Marea Neagră şi folosirea în exces a forţei militare în Crimeea, se ridică întrebarea ce înţelege Rusia prin bună vecinătate? Şi să nu uităm că România are în Constituţie prevăzut să avem o politică de bună vecinătate.”, conchide Iulian Fota pentru Q Magazine.
„România ar trebui să declare fără echivoc că obiectivul ei strategic este păstrarea coeziunii alianţei NATO. Atâta vreme cât este evident că obiectivul rusesc este de slăbire a NATO, România trebuie să dea garanţii că este păstrătoarea alianţei. Nu are de ce să intre într-un dialog cu Rusia. România nu e parte a acordului INF privind rachetele şi, prin urmare, nu are nimic altceva de făcut.”, afirmă Hari Bucur Marcu, expert în securitate naţională pentru Q Magazine.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
