Î
CCJ urma să pronunţe astăzi sentinţa în procesul Dan Voiculescu – CNSAS, după ce judecătorii instanţei supreme au judecat în 17 februarie primul termen la recursul declarat de Dan Voiculescu împotriva deciziei din 5 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, care i-a respins contestaţia împotriva deciziei de colaborator al Securităţii ca poliţie politică primită de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în 2006.La termenul din 17 februarie, dosarul a fost judecat în lipsa avocatului senatorului, care a transmis o cerere de amânare, însă judecătorii au respins-o, motivând că apărătorul avea obligaţia de a îşi asigura substituirea.De asemenea, magistraţii au respins şi o cerere de intervenţie accesorie în interesul lui Voiculescu, formulată de fostul director al întreprinderii unde acesta lucra.Reprezentantul CNSAS în instanţă, ca şi avocata verişoarelor lui Dan Voiculescu, interveniente în dosar, au cerut instanţei respingerea recursului lui Voiculescu şi menţinerea deciziei Curţii de Apel Bucureşti.Instanţa supremă a decis amânarea pronunţării în acest dosar cu două săpxămâni, până pe 3 martie.
Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, pe 5 februarie 2010, căDan Voiculescu a făcut poliţie politică, respingând contestaţia omului de afaceri împotriva verdictului dat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în data de 7 august 2006, dar decizia a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Voiculescu.Dan Voiculescu, fostul lider al Partidului Conservator, a contestat decizia de colaborator al Securităţii ca poliţie politică primită de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) pe 7 august 2006.Voiculescu a cerut magistraţilor să constate că deciziile date de CNSAS sunt netemeinice şi nelegale şi să constate că nu a fost colaborator al poliţiei politice comuniste.Potrivit deciziei CNSAS conform căreia Dan Voiculescu a făcut poliţie politică, omul de afaceri ar fi fost recrutat ca informator în februarie 1970 cu numele conspirativ Mircea, când a "relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini (cu prilejul campionatelor de box din 1969), despre schimbările de valută, etc." şi apoi în Republica Socialistă
Cehoslovacă, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.Acelaşi document arată căDan Voiculescu ar fi supravegheat şi ar fi dat informaţii despre mai mulţi cetăţeni străini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri, iar în anul 1973 ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a sub numele Felix.Astfel, "la data de 27.01.1974 se propune abandonarea informatorului Felix, motivată de primirea în PCR la data de 15.01.1974 şi de fapxul că la data respectivă, Directiva a III-a nu avea ca obiectiv concret pe lângă care să poată fi dirijat". În plus, se menţionează că, în ultima vreme, infomatorul "Felix" ar fi furnizat informaţii în S.
I.G (supraveghere informativă generală)", se arată în decizia CNSAS.











































