Soluții salvatoare pentru excesele adolescenților

Islanda, țara izvoarelor termale și a vulcanilor activi, a avut o problemă foarte mare în ultimele decenii, legată de consumul de alcool, droguri și tutun în rândul adolescenților.

De exemplu, statisticile prezentate de BBC arată că în 1998, 42% dintre tinerii de 15 și 16 ani s-ar fi îmbătat cel puțin o dată. În prezent, procentul a scăzut la 5%.

„În 20 de ani, Reykjavik s-a transformat din cea mai rea țară din Europa, referitor la consumul de alcool, tutun și droguri în rândul tinerilor, în cea mai bună. Și asta este incredibil, nu-i așa?”, a spus primarul orașului Reykjavik, Dagur Eggertsson.

Care a fost strategia?

Pentru a calma comportamentul extrem al adolescenților orientați către excese, autoritățile au aplicat cinci reguli pe care tinerii și părinții au fost nevoiți să le respecte.

Sursă foto: CBC

În primul rând, impunerea unei ore la care tinerii sub 16 ani trebuie să fi ajuns acasă. Autoritățile au fost de acord că cea mai bună oră limită este 10 seara. Neputând să se bazeze doar pe bunăvoința copiilor, în unele zone ale Capitalei au fost desemnați părinți care să patruleze străzile, în căutarea celor care nu respectă orarul.

O mamă a unui copil de la Școala Hordulvalla, Marta Sigurjonsdottir, membră a unei patrule de părinți, a declarat pentru BBC: „Ne pregătim pentru o plimbare prin cartier, ca să vedem dacă avem copii care colindă străzile și care ar trebui să fie acasă, deoarece este trecut de ora 10.”

În al doilea rând, s-a stabilit că părinții trebuie să-și ia un angajament legat de comportamentul și educația copiilor. Astfel, fiecare părinte a fost de acord cu un set de reguli impuse copiilor. Printre ele se numără interdicția de a consuma alcool și mai mult timp petrecut cu familia.

Legat de acest aspect, doi părinți, Heidar și Aleksandra au spus: „Încercăm să ajungem acasă la 4, cel mult 5 (n.r. după-amiaza) și încercăm să petrecem timpul împreună până se duc (n.r. copiii) la culcare, în jurul orei 8. Cred că în prezent suntem mult mai protectivi față de copiii noștri decât eram înainte. De asemenea, cred că în trecut era mai multă libertate și oamenii nu erau conștienți de riscuri și pericole.”

A treia parte a strategiei presupune să ții tinerii ocupați cu activități extrașcolare diverse, antrenante și plăcute. Statul, grație acestui program, oferă câte un voucher tinerilor, în valoare de 500 de dolari, pe care-l pot folosi doar pentru activități extrașcolare.

Câțiva tineri au fost surprinși jucând fotbal și au fost intervievați în legătură cu activitățile pe care le fac după ce termină cursurile la școală: „Ne antrenăm de cinci sau șase ori pe săptămână, după școală, de obicei în jurul orei 17:30. Ne place să înotăm și încercăm să facem asta în fiecare zi. Mă duc des cu fratele meu pentru a juca volei. Și fetele joacă fotbal, iar echitația este foarte populară.”

Sursă foto: Understood.org

A patra parte a strategiei de temperare a tinerilor se referă la studii și chestionare. Adolescenții răspund în fiecare an la un sondaj de opinie. Ca urmare a întrebărilor, autoritățile pot măsura mai multe aspecte din viețile tinerilor, cu ar fi relația cu colegii de școală și familia, consumul de substanțe interzise și felul în care se simt, a declarat un responsabil pentru proiectul Youth in Iceland, Inga Dora Sigfusdottir. Chestionarul realizat de Youth in Iceland a fost vital în scăderea consumului de droguri: „Facem un raport pentru fiecare comunitate și după două luni de la realizarea sondajelor, fiecare școală prezintă rezultatele, ca să ne dăm seama ce trebuie făcut pentru a crea cele mai bune circumstanțe pentru copiii din comunitatea noastră”, a spus inițiatoarea proiectului.

Sursă foto: Wharton School of the University of Pennsylvania

A cincea și ultima parte din strategia aplicată în Islanda se referă la implicarea politicienilor. Conform datelor, capitala țării cheltuie în jur de 100 de milioane de dolari în fiecare an pe activități dedicate tinerilor.

„În primul rând, trebuie să decizi ce anume vrei să construiești, bazat pe dovezi fizice și cercetare. Apoi, trebuie să finanțezi (n.r. acel proiect) și să implici autoritățile în discuții cu părinții, cu școlile și cluburile pentru tineret”, a spus primarul Capitalei.

Modelul „Youth in Iceland” este folosit, în prezent, de 35 de orașe din Europa.