Sorin Ioniță nu primește răspunsuri la întrebarea de ce s-au anulat alegerile, Sorina Matei arată de ce s-ar putea anula și dosarul „Georgescu”

Reacțiile la rechizitoriul prezentat de procurorul general Alex Florența marți, 17 septembrie, prin care Horațiu Potra, Călin Georgescu și alți 20 de acuzați au fost trimiși în judecată pentru că ar fi vrut să de o lovitură de stat, să răstoarne ordinea constituțională, fiind nemulțumiți de anularea alegerilor prezidențiale din 2024, sunt diverse. Cei mai pasionali se bucură, cei mai lucizi analizează rece, căutând argumente concrete și probe.

• Raed Arafat, pus sub acuzare pentru contrabandă
• Cristian Pîrvulescu propune un prim-ministru cu profil neutru / independent sau „un guvern cu un grad ridicat de independență politică”
• Bolojan: Vom iniția discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților, pentru a clarifica prin ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar
• Era Tim Cook se încheie. Apple va avea un nou CEO din toamnă
• Raed Arafat chemat la Parchetul Militar

Președintele Nicușor Dan a felicitat imediat Parchetul, arătând că „Cercetarea prezentată azi de Procurorul General reprezintă o dovadă consistentă a acțiunilor de dezinformare sistematice ale Rusiei în România din ultimii ani și a influențării substanțiale a alegerilor prezidențiale din 2024.”

„Pentru că este o chestiune de siguranță națională, invit media să cerceteze în continuare faptele pe care parchetul le-a putut face publice și să le prezinte publicului.

Pentru că este o chestiune care a afectat coeziunea socială, îi invit pe toți românii să se informeze cu privire la ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024 și în ultimii ani în spațiul comunicațional românesc.

Felicit Parchetul General pentru cercetarea prezentată azi, păstrându-mi criticile pe care le-am exprimat de-a lungul timpului asupra activității lor generale.”, a mai spus Dan.

Sorin Ioniță, expert în politici publici, a făcut următorul comentariu pe contul său de socializare:

„Cât am putut să citesc până m-am plictisit, rechizitoriul PG se ocupă de evenimentele de după 7 decembrie, când a revenit Potra în ţară din Congo şi a început să pună la cale o zaveră de stradă împreună cu Georgescu. Sunt doar câteva mici detalii despre ce s-a întâmplat înainte de alegeri, cum ar fi că ăsta i-a plătit lui Georgescu o maşină timp de câteva luni (deci finanţare de campanie nedeclarată). Foarte bine că s-a anchetat această tentativă de lovitură de stat post-alegeri.

Problema e însă că decizia CCR de anulare a alegerilor a fost dată în 6 decembrie, pe baza unui CSAT anterior, deci rechizitoriul ăsta (sau cercetare, cum bizar l-a numit preşedintele Nicuşor Dan) nu explică nimic în plus faţă de ce ştiam deja despre motivaţia unei asemenea decizii epocale – adică nu mare lucru.

Tentativa de lovitură de stat de după 6 decembrie nu poate fi o cauză pentru decizia CCR din 6 decembrie, nu? Ci cel mult un efect. Sau poate explica de ce a fost descalificat ulterior Georgescu din cursă, pentru scrutinul din mai 2025. Există pe acolo nişte citate din presă, de prin rapoartele noastre şi multă explicaţie corectă despre ce e ăla comportament inautentic pe TikTok, cum au fost după septembrie nişte spikes de audienţă etc, dar nu mi se pare că procuratura ar veni cu dovezi noi care să justifice anularea alegerilor.

Or, astea sunt marile întrebări cu care am rămas de atunci: ce s-a petrecut înainte de turul unu din 24 noiembrie, cine a băgat bani în Georgescu, pe timpul campaniei şi înainte, inclusiv cât a stat la Viena, ce legi a încălcat acesta, ce au făcut instituţiile româneşti tot anul 2024, pe unde au intervenit ruşii, şi în general pe ce bază au luat CSAT şi CCR deciziile pe care le-au luat.

Nicușor Dan a sugerat că vom avea răspunsuri citind cercetarea. Ei bine, eu nu le văd, sunt doar fapte petrecute după 7 decembrie, post-CSAT si CCR. Probabil de aia ne-a trimis dl preşedinte tot pe noi să mai căutăm?”

Sorina Matei, jurnalist cu experiență în domeniul justiției, analizează aplicat motivele care ar putea atrage chiar anularea rechizitoriului.

„𝐆𝐚𝐟𝐚̆ 𝐮𝐫𝐢𝐚𝐬̦𝐚̆ 𝐚 𝐏𝐆 𝐬̦𝐢 𝐈̂𝐂𝐂𝐉 în 𝐝𝐨𝐬𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞𝐬𝐜𝐮/ 𝐏𝐨𝐭𝐫𝐚: 𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭-𝐨 𝐢𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥 𝐣𝐮𝐦𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐧 𝐩𝐞 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐭𝐨𝐢𝐜𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐩𝐞 𝐨 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐩𝐮𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐚̆ 𝐃𝐄𝐉𝐀 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐜𝐫𝐢𝐬𝐚̆, 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐮𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐚𝐧𝐜𝐡𝐞𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐨𝐬𝐚𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐃𝐈𝐈𝐂𝐎𝐓 𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐫𝐜𝐡𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐆𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥. 𝐏𝐚̆𝐫𝐭̦𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐨𝐬𝐚𝐫 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐭𝐨𝐭 𝐝𝐨𝐬𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐬-𝐚𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐚̆𝐛𝐮𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐝𝐞 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚𝐭𝐚̆.

Situația este destul de simplă din punct de vedere juridic.

Marius Iacob, unul dintre procurorii de caz, a scris în rechizitoriu că judecătoarei Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timișoara i s-a făcut dosar în ianuarie 2025 pe o presupusă faptă de favorizare a făpuitorului (Georgescu) pentru că magistratul s-a întâlnit cu Georgescu în cursul anului 2019, acesta i-a propus funcția de ministru al Justiției iar judecătoarea a refuzat.

Trecând peste faptul că aici nu avem de-a face cu nicio faptă penală, problema rămâne devenind o adevărată bombă în dosar.

La 15 ianuarie 2025, la cererea Parchetului General – ÎCCJ autorizează (nelegal) supravegherea judecătoarei Stoicescu – prin interceptări, filaj și introducere de aparatură în biroul de la Curtea de Apel Timișoara prin 4 autorizații prelungite.

1. Prima autorizație ÎCCJ este de 30 de zile: din 15 ianuarie 2025 până pe 13 februarie 2025.
2. A doua autorizație ÎCCJ este de 30 de zile: din 5 martie 2025 până pe 3 aprilie 2025.
3. A treia autorizație ÎCCJ este tot de 30 de zile: din 3 aprilie 2025 până pe 3 mai 2025.
4. A patra autorizație ÎCCJ este de 48 de ore/ cazurile de urgență, de flagrant: din 29 august 2025 până pe 31 august 2025

Judecătoarea nu a fost informată că a fost supravegheată, pentru că așa a vrut Iacob, se arată în rechizitoriu

Și iată problema:

1. presupusa faptă – rețineți – de favorizare a făptuitorului – fiind săvârșită în cursul anului 2019 – așa cum se scrie negru pe alb în rechizitoriu – are termen de prescripție: 5 ani. Cum 2019 + 5 = 2024, înseamnă că toate autorizațiile emise de ÎCCJ începând cu ianuarie 2025 sunt ilegale!!! Pentru că au fost date pe o presupusă faptă deja prescrisă.
2. Doamna judecător mai putea fi interceptată legal – în ianuarie / august 2025 doar dacă în decembrie 2019 s-ar fi întrerupt cursul prescripției. Adică dacă de atunci era făcută suspect. Ceea ce nu s-a întâmplat.
3. În doctrină, nu există favorizare în 2019 pentru presupusa sărârșire a unei fapte în 2025. Favorizarea se petrece concomitent sau ulterior săvârșirii faptei, niciodată anterior. Logica și rațiunea funcționează și în drept.
4. Consecințe în dosarul Georgescu/ Potra? Toată partea cu judecătoarea Stoicescu, inclusiv autorizațiile ilegale emise de Curtea Supremă ar putea fi înlăturate de Curtea de Apel București.
5. Odată picată partea cu judecătoarea – băgată cu mâna în caz doar pentru a atrage competența anchetării dosarului de la DIICOT la Parchetul General – instanța de judecată ar putea decide – nu este exclus – că Parchetul General nici nu a avut competență legală să intrumenteze acest dosar.”

Europarlamentarul Vlad Gheorghe spune că „rechizitoriul este compus în mare parte din informații și analize publice.” „ O comparație ChatGPT între rechizitoriu și documentele declasificate din CSAT arată că diferențele sunt doar în partea despre rătăciții lui Potra care veneau să ocupe Bucureștiul. Potra e fugit, nu depune mărturie. Interceptări nu apar, video e fără audio.”, mai spune Gheorghe.

Avocatul Marian Nazat a reacționat miercuri, 17 septembrie 2025, după ce procurorii Marius Iacob și Gheorghe Cornescu de la Parchetul General l-au condamnat în rechizitoriul lui Călin Georgescu pentru că ar fi abordat un ton pamfletar și ironic într-un articol care îl analiza pe Călin Georgescu.

Cei doi anchetatori susțin că Marian Nazat este „unul dintre apărătorii” lui Georgescu.

La rândul său, avocatul Nazat cataloghează scriitura procurorilor drept una marcată de „dezinvoltă dușmănie de breaslă” și subliniază că el, personal, nu a fost și nu va fi apărătorul lui Călin Georgescu în această cauză. Avocatul lui Georgescu este Mircea Sinescu, de la casa de avocatură Sinescu & Nazat.

În acest context, Marian Nazat se întreabă ce credibilitate mai are rechizitoriul semnat de Marius Iacob și Gheorghe Cornescu, având în vedere „ditamai minciuna” de mai sus.

Redăm întreaga reacție a avocatului Marian Nazat:

„O dezmintire si atat!

Citesc si ma crucesc! Oare cat mai poate indura hartia cu antet oficial, de data aceasta al Ministerului Public?

Fiindca in rechizitoriul nr.6720/284/P/2024 din 15 septembrie 2025 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de urmarire penala, sub semnatura procurorilor Marius Iacob si Gheorghe Cornescu, sunt incondeiat virulent pentru pacate imaginare, nascocite din motive lesne de priceput. Ei bine, in partea expozitiva a actului de trimitere in judecata, intre altii, si a ‘penalului’ Calin Georgescu, se scrie cu dezinvolta dusmanie de breasla ca as fi ‘unul dintre aparatorii unuia dintre inculpatii din prezenta cauza’!

Dar iata fragmentul incriminator:

‘Cu toate acestea, in locul unei asemenea abordari, o parte a discursului public, inclusiv anumite voci preluate in presa, a optat pentru minimalizarea gravitatii situatiei, apeland la ironii, paralele istorice fortate sau interpretari subiective care deturneaza atentia de la esenta problemei. O evaluare atenta si obiectiva conduce insa la concluzii diferite, punand in lumina aspecte ingrijoratoare ce merita o dezbatere responsabila, nu bagatelizare.

Spre exemplificare, tinand seama inclusiv de forma si cadrul de exercitare a profesiei de avocat de catre unul dintre aparatorii unuia dintre inculpatii din prezenta cauza (subl.m.), observand si analizand din perspectiva contrarietatii cu acuzatia penala a argumentelor expuse in cuprinsul articolului semnat de avocatul Marian Nazat, intitulat Georgescu Calin si uzurparea statului roman de drept, preluat pe site-ul luju.ro in 3 septembrie 2025, se constata ca abordarea pamfletara si stilul literar substituie analiza juridica riguroasa extrem de necesara. In concret, articolul se pozitioneaza ferm in directia minimalizarii faptelor deosebit de grave ce fac obiectul cercetarilor, bazandu-se in acest sens pe o serie de deficiente ale argumentatiei si comparatii istorice nefondate. In mod sistematic, autorul adopta un ton ironic si reductiv fata de acuzatiile formulate, sugerand ca acestea ar fi exagerate, absurde sau rupte de realitate. Aceasta abordare ignora faptul ca, potrivit ansamblului probator, in cauza este vorba despre elemente de natura penala concrete, si nu despre simple opinii politice sau gesturi simbolice’.

Pai, daca, in actul de sesizare a instantei evocat, procurorii se preteaza la ditamai minciuna, ce credibilitate mai are acesta?

Ori n-au citit cu atentie dosarul? Cat inca nu-i tarziu, le recomand s-o faca si sa nu mai falsifice grosolan realitatea! Ar afla astfel ca nu exista nicio imputernicire avocatiala care sa-mi poarte numele! Si nici pentru faza de judecata nu va exista vreuna, ca sa fim intelesi! Chiar nu-i ‘bagatelizare’!”