Strategia Națională de Apărare

De la discursul preşedintelui a lipsit preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care anunţa, de altfel, că va propune grupurilor parlamentare ale formaţiunii sale (ALDE) să voteze împotriva textului actual al Strategiei naţionale de apărare, susţinând că, după ce a citit cu atenţie documentul, a constatat existenţa unor formulări şi direcţii de acţiune care contravin flagrant prevederilor constituţionale în materie.

Klaus Iohannis a spus, în discursul susţinut în faţa parlamentarilor, că una dintre principalele sale promisiuni a fost că va prezenta Parlamentului în primele şase luni de la preluarea mandatului Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

”A fost şi un angajament personal, am ţinut să avem gata la timp această strategie pentru a respecta legea, pentru a onora o promisiune şi a oferi cât mai repede României o viziune în domeniul securităţii naţionale şi am dorit ca acest lucru să nu se întâmple oricum, şi prin dialog şi consens, şi de aceea am consultat reprezentanţii societăţii civile, pe cei ai mediului academic şi ai partidelor politice”, a afirmat preşedintele.

El a spus că toate acestea sunt ”o dovadă de normalitate”, iar ”România va regăsi treptat acea normalitate care pleaca de la lucrurile simple”.
”Strategia Naţională de Apărare revine în obligaţia preşedintelui României. Acest document nu este şi nu trebuie să fie un act de voinţă din partea unei persoane sau a unor instituţii. Este mult mai mult, este o declaraţie pe care România o va face. Strategia Naţională de Apărare îşi propune să raspunda unor nevoi şi asteptări care privesc statul, societatea şi cetăţeanul”, a mai afirmat Iohannis.

Şeful statului a mai arătat că societatea românească are nevoie de o Strategie Naţională de Apărare care răspunde unei realităţi complexe, iar lipsa de claritate terminologică a legislaţiei în domeniu şi necorelarea ei nu pot reprezenta un obstacol în calea unui document cuprinzător şi adecvat.

Potrivit acestuia, pasul următor necesar ar fi construirea unui cadru legislativ coerent şi funcţional, ”pentru a introduce mai multă rigoare şi claritate în perspectiva elaborării strategiilor ulterioare, dar şi a strategiilor sectoriale ce decurg de aici”.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai spus, în plenul Parlamentului, că ”România puternică în Europa şi în lume” este viziunea pe care a fost întemeiată Strategia Naţională de Apărare.

”Un stat puternic îşi respectă şi protejează cetăţenii. Nu întâmplător am inclus printre interesele naţionale de securitate «protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor şi garantarea siguranţei lor». România este puternică dacă instituţiile democratice sunt puternice şi dacă cetăţenii noştri se simt reprezentaţi şi serviţi de ele. Oriunde s-ar afla ei, cetăţenii României trebuie să aibă experienţa că autorităţile au grijă de ei, că sunt capabile să le asigure securitatea în ţară sau să le ofere garanţii juridice şi protecţie diplomatică în străinătate. O Românie puternică ştie să-şi protejeze valorile, bunurile naţionale şi resursele şi să apere acele lucruri care o fac unică. Prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural, precum şi încurajarea responsabilă a domeniilor de excelenţă, ca modalităţi de promovare a propriei identităţi, reprezintă obiective naţionale de securitate. România puternică înseamnă şi un stat care contribuie la democraţie şi libertate, la menţinerea securităţii colective împreună cu aliaţii săi. Înseamnă o ţară credibilă într-un context delicat, în care au fost puse la îndoială principii de drept internaţional ce păreau deja consacrate”, a adăugat şeful statului.

Ponta și Tăriceanu, viziuni diferite
Votul va fi dat mâine, în Parlament. PSD, PNL, UNPR au anunțat că vor vota în favoarea strategiei, în timp ce Călin Popescu Tăriceanu a precizat că va cere parlamentarilor din partidul pe care îl conduce să voteze împotrivă.
Premierul Victor Ponta a declarat într-un interviu acordat în exclusivitate Antena 3 că ştie obiecţiile lui Tăriceanu pe tema Strategiei de apărare transmisă de preşedintele Iohannis, dar că el i-a consultat pe miniştrii de resort şi nu are de obiectat, adăugând însă că este cu atât mai bine să existe un acord mai amplu pe această temă.

“Eu ştiu declaraţiile lui Tăriceanu, mai ştiu însă în acelaşi timp că am fost la Cotroceni… bun, nu pot spune că am citit eu strategia, dar i-am întrebat pe ministrul de Interne, Gabriel Oprea, şi pe ministrul Apărării, Mircea Duşa, dacă au văzut-o şi li se pare în regulă. Dacă lor li se pare în regulă, nu am altceva de obiectat, pentru că este o chestiune totuşi extrem de tehnică iar în probleme de securitate naţională, cu cât există un acord mai amplu, cu atât mai bine”, a spus Ponta la Antena 3.

Co-preşedinte al Alianţei Liberale şi Democrate (ALDE) Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului, a anunţat că va propune grupurilor parlamentare ale acestei formaţiuni să voteze împotriva textului actual al Strategiei naţionale de apărare, trimisă de preşedintele Klaus Iohannis. Tăriceanu îşi motivează decizia prin faptul că, după ce a citit cu atenţie documentul, a constatat existenţa unor formulări şi direcţii de acţiune care contravin flagrant prevederilor constituţionale, se arată într-un comunicat prezentat de Mediafax. “La modul general, observaţiile mele critice la adresa Strategiei pot fi sintetizate astfel: pe lângă conceptele tradiţionale, Strategia naţională de apărare cuprinde o serie de concepte din toate celelalte domenii: mediul economic, energie, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuţii, care sunt de resortul Guvernului, la Preşedinţie, în cadrul Strategiei de securitate naţională şi, evident, golirea de conţinut a activităţii Guvernului. Cu alte cuvinte trecerea către o republică prezidenţială. Adică, într-un mod subtil, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidenţiale. Din acest punct de vedere, Strategia în forma actuală nu poate fi votată”, spune Tăriceanu.
El îşi exemplifică afirmaţia prin faptul că în textul propus este scris că “Strategia naţională de apărare a României ţine de atribuţiile Preşedintelui României”, după care, prin mijlocirea Strategiei şi cu eventualul acord al Parlamentului, Preşedintele României dobândeşte atribuţii neconstituţionale în domenii aparţinând altor puteri sau instituţii, prin sintagma “Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate naţională extinsă … în următoarele domenii: educaţie, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice … reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice”.

Tăriceanu mai arată că dimensiunea economică şi energetică a Strategiei conţine atribuţii din activitatea curentă a Guvernului. Un alt argument invocat este că, printre interesele naţionale de securitate menţionate în Strategie, se află şi următoarea formulare: “apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept”, ceea ce, în opinia lui Tăriceanu, reprezintă o referire directă şi paternalistă la puterea judecătorească, care pare să devină prin intermediul Strategiei un nou domeniu al atribuţiilor prezidenţiale. “În consideraţiile finale ale Strategiei sunt menţionate şi sarcini concrete trasate Parlamentului şi Guvernului de către cel care are atribuţii, adică, aşa cum am citat la început: “, spune Tăriceanu.
El apreciază astfel că extrasele din Strategie sunt suficient de convingătoare pentru a justifica opţiunea de a nu aproba textul prezidenţial în forma actuală şi suficient de relevante pentru modul în care proiectează preşedintele României pentru viitor relaţiile dintre puterile statului şi dintre cele mai importante instituţii.

Conceptul de securitate extinsă

Corupţia se află printre vulnerabilităţile României, potrivit Strategiei de Apărare a Ţării, în document menţionându-se că acest fenomen generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării şi buna guvernare.

Preşedintele Iohannis  le-a prezentat membrilor CSAT,  Strategia Naţională de Apărare, intitulată “O Românie puternică în Europa şi în lume”, un document “integrator, care oferă o viziune şi o direcţie în materie de securitate naţională”.

“Viziunea mea este aceea a unei Românii puternice în Europa şi în lume. O Românie puternică înseamnă pentru mine cel puţin trei lucruri: un stat care îşi apără cetăţenii oriunde s-ar afla ei, o ţară care îşi apără valorile, interesele, simbolurile, dar şi bunurile naţionale şi resursele naturale; care ştie să-şi protejeze patrimoniul, domeniile de excelenţă, care pune prioritate pe educaţie şi sănătate, şi, în al treilea rând, un stat care contribuie menţinerea securităţii colective alături de partenerii ei şi la promovarea democraţiei şi libertăţii. Toate acestea presupun din partea noastră continuitate în angajamente şi predictibilitate în acţiuni. Continuitatea şi predictibilitatea ne fac o ţară credibilă şi o resursă de încredere într-o regiune complicată. În această construcţie, evident Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenenţa la NATO, apartenenţa la UE sunt toate reafirmate ca piloni ai politicii noastre externe şi de securitate”, a declarat Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT.

Corupția, terorismul, mediul, printre vulnerabilități
Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”, se precizează în document.

Absenţa unei planificări bugetare multianuale reale care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii are efecte negative inclusiv în ceea ce priveşte creşterea capabilităţilor forţelor armate şi respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare. Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene constituie o altă vulnerabilitate, mai arată documentul citat.

”Alte vulnerabilităţi derivă din excluziunea şi polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migraţia forţei de muncă specializate, disparităţile socio‐economice între regiuni si judeţe, fragilitatea spiritului şi solidarităţii civice”, se mai menţionează în Strategia de Apărare a Ţării.

Printre ameninţările la adresa României se numără ”acţiunile destabilizatoare din vecinătatea estică, ce generează provocări majore pentru securitatea spaţiului euro-atlantic, creând instabilitate regională şi posibile fenomene negative, printre care migraţie, criminalitate organizată, însă şi afectarea potenţialului de dezvoltare economică”.

Alte ameninţări le reprezintă perpetuarea conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre şi instabilitatea din Balcanii de Vest, care creează presiuni suplimentare asupra României. ”Tensiunile interetnice şi dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanşarea unor conflicte regionle”, se menţionează în document.

”Distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau nonstatali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securităţii energetice.
Ameninţările cibernetice lansate de entităţi ostile, statale sau nonstatale asupra infrastructurilor informaţionale de interes strategic ale instituţiilor publice şi companiilor, atacurile cibernetice desfăşurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea naţională”, se mai arată în Strategia Naţională de Apărare.

Potrivit documentului, de interes pentru securitatea naţională rămân riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice.

”Terorismul este o ameninţare persistentă, cu forme de manifestare dificil de anticipat şi contracarat, inclusiv din perspectiva identificării şi destructurării fluxurilor de recrutare şi finanţare a acestor activităţi. Contingentele naţionale care participă la misiuni externe sunt expuse riscurilor şi ameninţărilor generate de acţiunile forţelor, organizaţiilor şi grupărilor teroriste. Propaganda fundamentalistă în creştere, în special în mediul virtual, favorizează apariţia de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acţiuni extremist-teroriste. Proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, precum şi traficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea naţională, în condiţiile unei destabilizări la nivel regional. Acţiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul naţional, în special în scop de influenţă, pot obstrucţiona proiectele strategice ale României şi deciziile în stat”, mai prevede Strategia Naţională de Apărare.

În ceea ce priveşte riscurile la adresa României, în document este prevăzut că instabilitatea regională limitează capacitatea de promovare a intereselor strategice, cu precădere a celor privind susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, soluţionarea conflictelor îngheţate, asigurarea securităţii energetice, protejarea drepturilor comunităţilor româneşti şi a activităţilor economice derulate în Zona Economică Exclusivă a României la Marea Neagră.

În document se mai precizează că nerealizarea obiectivelor de dezvoltare a României poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene şi gradul scăzut de rezistenţă faţă de turbulenţele majore de pe pieţele externe, mai ales pe zona financiar-bancară.

Riscurile de natură socială persistă pe fondul unor tendinţe cum ar fi declinul demografic, emigraţia populaţiei active, degradarea factorilor de mediu, al deficienţelor din sistemele naţionale de sănătate, educaţie şi asistenţă socială, dar şi al distorsiunilor pe piaţa muncii, se mai arată în document.