TBC în Facultatea de drept. România educată? Sau România normală?

Facultatea de Drept își suspendă cursurile de marţi, 19 noiembrie, orele 14, până miercuri.

Deşi ne place să credem că trăim în secolul al XXI-lea şi să spunem că facem parte din Uniunea europeană şi din NATO, iată că luăm cunoştinţă un fapt fără precedent în ultimii zeci de ani: câţiva studenţi ai Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti au contractat bacilul Koch – asociat cu mizeria, mediile sordide şi stările sociale de sărăcie şi decadenţă.

Astfel, printr-un mesaj adresat cadrelor didactice şi studenţilor, încă decanul Flavius Baias a anunţat depistarea unor cazuri de TBC în rândul studenților de la Drept.

Contactat de Q Magazine, prof. univ. dr. Flaviu Baias, decanul Facultății de Drept, a precizat că era absolut necesară dezinsecția:

„Au apărut două cazuri de TBC în rândul studenților noștri. Primul caz cred ca a apărut în urmă cu două săptămâni. Am anunțat DSP-ul, ai căror reprezentanți au venit ieri în inspecție. Recomandarea lor a fost să facem o dezinsecție în 24 de ore. În caz contrar, ne-am fi putut aștepta, pe lângă o amendă serioasă, la închiderea facultății, începând de miercuri.”

Precizăm că nu este singurul incident de acest fel care aduce Universitatea din Bucureşti în mod negativ în centrul atenţiei. În trecut, studenţii au reclamat starea jalnică a căminelor şi cantinelor, gradul de igienă fiind la pământ – situaţii în urma cărora s-au înregistrat şi îmbolnăviri. Nu mai târziu de iarna anului acestuia, cantina Universităţii de pe Bulevardul Kogălniceanu, în apropierea Facultăţii de Drept, a fost închisă câteva luni din cauza igienei deficitare şi a calităţii precare a alimentelor.

Probabil că de aceste realităţi a fugit conducerea Universităţii într-o nouă clădire a rectoratului, aflată în zona Panduri, după ce ocupase zeci de ani numeroase încăperi din Palatul Facultăţii de Drept. Mai mult, Palatul Istoric al Universităţii din centrul Capitalei se degradează pe zi ce trece, pereţii fiind acoperiţi de graffiti de la un capăt la celălalt, iar pe trepte făcându-şi veacul zi şi noapte oamenii străzii.

În acest context, Universitatea din București lansa, împreună cu Europa FM, o invitație publică la dezbatere, adresată celor doi finaliști ai alegerilor prezidențiale: „Universitatea din București, fidelă misiunii sale de a contribui, prin dezbateri publice, la o democrație autentică și la consolidarea spiritului critic și a implicării civice a membrilor societății noastre, este deschisă să găzduiască dezbaterea.“

Nu putem decât să ne întrebăm dacă încă rectorul Universităţii, Mircea Dumitru, şi încă preşedintele Senatului Universităţii, Marian Preda au citit vreodată Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Iată ce dispoziţii ale legii desconsideră cei doi:

• articolul 7 alin. (1): „În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise (…) activitățile de natură politică.“;
• art. 114 alin (4): „Instituțiile de învățământ superior (…) sunt apolitice.“;
•  art. 118 alin. (1) lit. I: „Sistemul național de învățământ superior se bazează pe următoarele principii : (…) principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice.“.

Cu alte cuvinte, potrivit Legii organice a Educaţiei Naţionale, unul dintre principiile care guvernează imperativ activitatea instituțiilor de învățământ superior este apolitismul – atât al activităţii academice, cât și al spațiilor în care aceasta se desfășoară. Aşadar, nu poate fi decât foarte clar că participarea la o asemenea „dezbatere publică“ sub auspiciile Universității din București, în Palatul Facultăţii de Drept, înseamnă o complicitate la încălcarea legii.

În încheiere, ar trebui să reamintim cititorilor cine conduce încă Universitatea din Bucureşti:

– Mircea Dumitru, rector, membru corespondent al Academiei Române şi fost ministru al Educaţiei în Guvernul Cioloş, cel care s-a manifestat în mod public și repetat împotriva Partidului Social Democrat, chiar din funcţia academică ocupată. De asemenea, a fost cu onoare președintele Organizației Naționale a Pionierilor în regimul communist și informator al securității sub indicativul „Negulescu“.

– Sorin Costreie, prorector, este un membru activ în stafful de campanie electorală prezidențială a lui Klaus Iohannis.

– Marian Preda, preşedintele Senatului universitar, este membru al Partidului Mișcarea Populară, întemeiat şi condus o bună bucată de vreme de Traian Băsescu, informator al securității sub indicativul „Petrov“.

Ne întrebăm care este legitimitatea acestor persoane de a invita o dezbatere, a cărei organizare trebuie să fie imparţială, şi de a conduce prima Universitate a ţării.