TERTIPUL la care poate recurge Iohannis pentru a o salva pe Kovesi

Judecătorii CCR au admis miercuri sesizarea Guvernului și îi cer preşedintelui Iohannis să o revoace din funcţie pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Şeful statului ar avea însă o portiţă de ieşire pentru a o salva pe Kovesi de la o demitere ruşinoasă.

Citiţi şi: Toader are răbdare să aştepte decizia CCR în cazul Kovesi

Fostul preşedinte Traian Băsescu este de părere că decizia Curţii, aşa cum arată ea acum, înainte de motivare nu-l obligă pe Iohannis să ia imediat decizia revocării lui Kovesi.

“Nu are limită de timp. Preşedintele poate să reflecteze oricât are nevoie (…) Preşedintele nu are limită de timp, poate recurge la un tertip”, a declarat Traian Băsescu miercuri seară, la România Tv.

În opinia sa, Kovesi trebuia să-şi dea demisia demult pentru a nu se ajunge la un conflict institu eiţional Guvern-Preşedinţie din cauza ei. “Dânsa putea să facă lucrul ăsta demult, se pare că nu bunul simţ este ceea ce o caracterizează pentru că l-ar fi scutit şi pe preşedinte să nu ajungă în această situaţie”.

În ciuda aparentei portiţe pe care succesorul său le-ar avea la îndemână, Băsescu consideră decizia CCR o eroare gravă, care distruge instituţia prezidenţială.

“Cred că este o mare eroare care a creat premiesele distrugerii instituţiei Prezidenţiale (…) Aici discutăm despre distrugerea unei instituţii, care este Preşedinţia României. Care are rol executiv şi nu decorativ. Preşedintele României, începând de astăzi, intră sub autoritatea ministrului Justiţiei”, a conchis fostul preşedinte.

CUM AU VOTAT JUDECĂTORII

Votul judecătorilor CCR în cazul deciziei privind refuzul revocării şefei DNA a fost de 6 la 3, Au făcut opinie separată judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar şi Ştefan Minea. Surse din cadrul CCR au declarat pentru Q Magazine că Daniel Morar a adus ca argumente în susţinerea poziţiei sale împotriva deciziei de admitere a sesizării Guvernului că este fost procuror şef şi că nu poate fi de acord. Totuşi, astăzi Daniel Morar era chemat să judece o speţă ca judecator constituţional.  Ceilalţi doi judecători care au votata împotrivă, Livia Stanciu şi Ştefan Minea nu au intrat pe fondul problemei, ci au susţinut că sesizarea este, pur şi simplu, inadmisibilă.

Conform unui comunicat al oficial al CCR, președintele Klaus Iohannis „urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”.

” Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, se arată în comunicatul CCR.

TOADER: PREŞEDINTELE NU ARE NICI O ABILITARE LEGALĂ

Ministru Justiţiei spune că şeful statului nu avea nici o abilitare legală de a o evalua profesional pe Laura Codruţa Kovesi. “Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei. Preşedintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional, cât şi la nivel infraconstituţional”, comentează ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, decizia CCR, într-o postare pe Facebook.

Înaintea deciziei Curţii, preşedintele Iohannis anunţase că, indiferent de verdict, va aştepta motivarea Curţii. “Indiferent ce va decide Curtea, voi aștepta decizia, voi aștepta motivația, voi citi și voi acționa în consecință”, a declarat miercuri Iohannis.

Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului cu majoritate de voturi. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat că în minuta ședinței va fi indicată și calea de rezolvare a conflictului.

“S-a admis cererea Guvernului. Vom publica minuta şedinţei şi acolo va fi indicată calea de rezolvare a conflictului”, a spus Valer Dorneanu.

Ministrul Justiţiei a cerut la 22 februarie revocarea şefei DNA. El a prezentat într-o conferinţă de presă 20 de acte şi fapte ale Codruţei Kovesi, în opinia sa, “de netolerat”. Printre acestea, ancheta în cazul celebrei OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

La 10 mai, atât ministrul Justiţiei, cât şi reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale şi-au susţinut punctele de vedere.

Ministrul Justitiei Tudorel Toader a susţinut la CCR că preşedintele României a blocat procedura de revocare a şefei DNA

CE AU SUSŢINUT PĂRŢILE IMPLICATE

“Faptul că preşedintele României nu are drept de veto. Dacă preşedintele îşi exercită pe nelegalitatea procedurii, atunci cere ministrului să reevalueze cererea să îndeplinească condiţiile legale. Acum nu se pune problema nelegalităţii că preşedintele nu a invocat aşa ceva, ci oportunitatea politică prin declaraţiile verbale. În opinia noastră preşedintele României, abordând astfel procedura de revocare a inteles să blocheze procedura de revocare.În opinia noastră, preşedintele României, abordând procedura de revocare, a înţeles pur şi simplu să blocheze procedura de revocare. A oferit un raspuns politic, de oportunitate. Însă, acceptarea acestei oportunităţi ar însemna să consacrăm inversul a ceea ce se scrie în Constituţie. În opinia noastră, rolul preşedintelului în procedura de numire şi de revocare nu poate fi şi nu este una politică. Refuzul, prin considerentele arătate, încalcă rolul constituţional al ministrului justiţiei şi independenţa procurorilor”, a declarat Tudorel Toader, la Curtea Constituţională, conform mediafax.ro.

Pe de altă parte, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a negat existenţa unui conflict instituţional, fiind vorba despre exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.

Preşedintele Iohannis a refuzat să o revoce pe şefa DNA, spunând că motivele invocate de ministrul Justiţiei nu l-au convins

“Aţi fost investiţi cu soluţionarea unui conflict de natură constituţională inexistent. (…) Sesizarea nu vizează un conflict pentru că nu e niciun conflict. Articolul 54, alineatul 1, din legea de organizare judiciară arată care sunt atribuţiile fiecăreia dintre cele trei autorităţi implicate în această procedură. Ministrul a realizat o propunere. Consiliul Superior al Magistarturii a avizat. Preşedintele a dat un răspuns. Ministrul nu a oferit un aviz şi nu a luat o decizie. CSM nu a făcut propunerea şi nu a luat decizia. Preşedintele României nu a făcut propunerea şi nu a dat un aviz. Fiecare dintre cele trei autorităţi s-au manifestat în limitele atribuţiilor stabilite prin articolul 54, alineatul 1. Preşedintele a răspuns printr-un act administrativ. (…) În speţă, nu e vorba de un conflict. Niciuna dintre autorităţi nu şi-a depăşit competenţele sau nu s-a abţinut de la a face ceea ce era repartizat să facă prin legea aplicabilă”, a declarat Simina Tănăsescu, în şedinţa Curţii Constituţionale.

Citiţi şi: DIICOT verifică dacă Laura Kovesi şi Florian Coldea sunt agenţi ai unor servicii străine