Titus Corlățean se implică în cazul bebelușului din Danemarca și transmite un mesaj către Klaus Iohannis despre noii ambasadori

Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a declarat că nu va demara audierile în Comisiile de specialitate în cazul celor 12 ambasadori propuşi, până când nu va exista „o discuţie directă” cu reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale şi Ministerului Afacerilor Externe, pentru ca, de acum înainte, să fie respectate regulile “cooperării loiale” între instituţii, iar parlamentarii să nu mai afle din presă despre revocarea şi desemnarea unor ambasadori.

„În săptămâna care se încheie, practic s-a încheiat, am fost într-o misiune externă cu mandat european şi, în timpul misiunii, am aflat, oarecum întâmplător, din presa română, despre decretele semnate de preşedinte pentru rechemarea a zece ambasadori şi despre decretele de desemnare a altor 12 noi ambasadori la propunerea Ministerului Afacerilor Externe. (…) Nu am fost informat, aşa cum ar trebui să impună o anumită practică instituţională bazată pe curtoazie instituţională şi pe cooperarea loială a instituţiilor, nu am primit o notificare scrisă, o informare din partea Ministerului de Externe, în prealabil informaţiilor ajunse în presă. Nu apreciez această modalitate neinspirată care decurge din modul de gestiune de la nivelul Cabinetului sau Oficiului preşedintelui României care gestionează aceste aspecte şi conexat cu competenţele Ministerului de Externe. Nu cred că aceasta este modalitatea instituţională de cooperare ca membrii Comisiilor parlamentare de politică externă şi, în anumite cazuri, cei ai Comisiilor pentru comunităţile de români din afara ţării, Comisiile parlamentare de specialitate care audiază candidaţii pentru poziţia de ambasador, să afle întâmplător din presă”, a precizat, duminică, Titus Corlăţean, pentru AGERPRES.

Potrivit senatorului PSD, „Parlamentul trebuie respectat” în acord cu „competenţele sale” şi e necesară „închiderea acestui tip de funcţionare neinspirată din punct de vedere instituţional”.

„Acesta este motivul pentru care voi solicita, atât la nivelul consilierilor prezidenţiali care se ocupă de relaţiile externe, cât şi al conducerii Ministerului de Externe să vină, la Senat, şi să avem o discuţie pe modul de gestiune instituţională în astfel de situaţii, cu cei doi preşedinţi de Comisii pentru politică externă (de la Senat şi de la Camera Deputaţilor), în primul rând. Nu voi convoca audierea acestor ambasadori până când această discuţie instituţională nu are loc, până nu clarificăm din nou, pentru că au mai fost astfel de episoade, în anii anteriori, pe care am crezut că le-am depăşit printr-un alt tip de cooperare care a funcţionat corect până când, iată, ne lovim din nou de această chestiune prost gestionată şi e necesar să clarificăm şi să închidem acest tip de funcţionare neinspirată din punct de vedere instituţional. După ce vom clarifica aceste aspecte şi stabilim necesitatea respectării regulilor corecte, atunci da, împreună cu doamna Biro Rozalia, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, vom recurge la paşii procedurali corespunzători, fireşti în astfel de situaţii, vom convoca comisiile pentru audierea candidaţilor de ambasadori”, a explicat Corlăţean.

Titus Corlăţean îşi doreşte ca Parlamentul să fie informat, în prealabil, oficial, instituţional, pentru că nu poate să accepte ca Legislativul “să fie tratat ca o simplă cutie poştală”.

„Până nu clarificăm acest lucru, nu voi face această convocare, cu atât mai mult cu cât nu am primit până la această oră adresele oficiale de la Ministerul Afacerilor Externe de desemnare a noilor ambasadori. Noi nu putem fi puşi, precum o cutie poştală, în faţa unei situaţii în care aflăm din presă, parlamentarii din structurile specializate pentru audierea ambasadorilor află din presă despre desemnarea de noi ambasadori. Aceste Comisii trebuie să acorde avize consultative care pot fi favorabile sau nefavorabile, dacă prestaţia celor propuşi este proastă. Deci avem o competenţă legală foarte bine definită şi, personal, nu pot să înţeleg şi nici nu pot să accept ca Parlamentul să fie tratat ca o simplă cutie poştală, fără să fie informat oficial, instituţional, în prealabil diseminării din presă a acestor informaţii. Deci nu va exista niciun fel de audiere înainte de clarificarea printr-o discuţie foarte directă cu reprezentanţii celor două instituţii în sensul ca de acum înainte, în practică, să fie respectate regulile cooperării loiale între instituţii”, a adăugat Corlăţean.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretele de rechemare în ţară a zece ambasadori, printre care Ion Jinga, reprezentant permanent al României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite de la New York.

Tot vineri, mai multe propuneri de ambasadori ai României au fost înaintate de Ministerul Afacerilor Externe, printre care pentru Republica Moldova, Ucraina, ONU.

Cazul bebelușui din Danemarca. Ambasadorul invitat la Comisie

Titus Corlăţean, a anunţat că, luni, 7 februarie, îi va transmite o invitație oficială ambasadorului Danemarcei acreditat la Bucureşti la o discuţie în comisie referitoare la „cazul extrem de grav” al familiei Rotundu, care se află în detenţie, fără „vreo verificare prealabilă”, sub acuzaţia de tratamente abuzive împotriva bebeluşului lor de cinci săptămâni.

„În acest caz dramatic din Danemarca, familia Rotundu cu copilaşul de 5 săptămâni – părinţii Sorana şi Ionuţ au exclusiv cetăţenia română şi au drept de rezidenţă în Danemarca, iar copilul (…) prin naştere dobândeşte cetăţenia română, chiar dacă nu are deocamdată certificat de naştere românesc. Din ce am discutat cu cei de la MAE, Secţia Consulară a Ambasadei României la Copenhaga va procesa rapid, în această situaţie excepţională, documentele pentru acordarea actelor de identitate româneşti şi pentru bebeluşul Mathias. Situaţia este foarte serioasă şi a generat deja reacţii publice în mediile din societatea românească şi mediile româneşti din străinătate. (…) Este firesc ca statul român să intervină foarte rapid. Personal, am constatat că, în străinătate, sunt situaţii în care autorităţile naţionale ale unor state vest europene intervin în viaţa de familie a cetăţenilor români care locuiesc acolo şi nu informează, potrivit regulilor de drept internaţional, statul de cetăţenie. Noi am aflat de la membrii familiei şi din presă şi nu mi se pare firesc ca notificările diplomatice să absenteze şi să nu fie informat statul român”, a declarat pentru AGERPRES Corlăţean.

Senatorul PSD a explicat că este interesat de „o cooperare rapidă, corectă, transparentă, pentru că este foarte multă lipsă de transparenţă deja din partea autorităţilor daneze”.

„Acesta este motivul suplimentar pentru care am luat decizia să îl invit săptămâna viitoare pe domnul ambasador al Danemarcei la Bucureşti. Luni aş dori să adresez invitaţia pentru a avea o discuţie la nivelul Comisiei de politică externă din Senat pe acest caz extrem de grav şi care ar trebui tratat corect şi cu profesionalism, inclusiv de natură medicală şi cu o investigaţie corectă în care părinţii trebuie să beneficieze de toate garanţiile legale care trebuie să funcţioneze într-un stat democratic şi în care interesul statului român să fie luat în considerare. (…) Eu sper să aibă loc în săptămâna care începe această întâlnire cu ambasadorul Danemarcei. Va fi o discuţie purtată în termeni corecţi, diplomatici între state partenere în Uniunea Europeana şi NATO”, a adăugat Corlăţean.

Potrivit acestuia, „la o primă lectură, din datele obţinute de la familie şi din profilul părinţilor, se pare (…) ca o primă evaluare, că este o abordare profund greşită îndreptată împotriva acestor părinţi care au fost trimişi, fără niciun fel de verificare prealabilă, în locuri de detenţie într-o situaţie care era oricum gravă şi în care copilaşul trebuia să primească asistenţă medicală solicitată de părinţi de foarte multă vreme”.

„Poate că autorităţile daneze ar trebui să examineze şi o posibilă culpa medicală, un malpraxis, la nivelul celor care au gestionat neinspirat momentul travaliului şi naşterii, de la bun început. Sunt lucruri de discutat, le vom discuta în spirit constructiv şi este necesară o cooperare corectă astfel încât adevărul să prevaleze şi nu eventual tentaţiile de a acoperi greşelile unui sistem, aşa cum am mai văzut şi în alte state, cum este cazul Norvegiei, Germaniei şamd”, a mai spus Titus Corlăţean.

Senatorul a menţionat că pentru această invitaţie nu are nevoie „de niciun fel de accept de la Biroul permanent al Senatului”.

„Am această competenţă ca preşedinte al Comisiei de politică externă şi este obligaţia şi altor structuri parlamentare şi guvernamentale să reacţioneze foarte rapid, fiind vorba de protecţia cetăţenilor români aflaţi în străinătate”, a conchis Corlăţean.