Tribunalul București reacționează la atacurile lansate după sentința prin care Dosarul „10 august” a rămas clasat

Tribunalul București reamintește întregii societății că justiția se face pe baza probatoriului, „nu pe emoții și sentimente”.

Clasarea definitivă a dosarului 10 ca urmare a deciziei Tribunalului București de a respinge solicitarea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei a suscitat foarte multe reacții negative.

Această „avalanșă” de critici la adresa deciziei judecătorești a generat o reacție instituțională din partea Tribunalului București, care precizează în comunicatul de presă transmis că „în pronunţarea soluţiilor judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, în conformitate cu art. 124 alin. 3 din Constituţia României”.

„Pentru corecta informare a cetăţenilor, faţă de reacţiile exprimate în spaţiul public cu referire la hotărârea judecătorească pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr.26704/3/2020, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Bucureşti formulează următoarele precizări:

În pronunţarea soluţiilor judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, în conformitate cu art. 124 alin. 3 din Constituţia României.

Hotărârea judecătorească este adoptată pe baza dispoziţiilor legale incidente cauzei şi pe baza probatoriului administrat pe parcursul fazelor procesuale specifice, nu pe bază de emoţii şi sentimente.

Constatând că reacţiile manifestate provin preponderent din partea reprezentanţilor puterilor legislativă şi executivă, Tribunalul Bucureşti reaminteşte dispoziţiile constituţionale conform cărora în statul de drept şi în democraţie cele 3 puteri ale statului: legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi în echilibru, colaborează şi se respectă reciproc, independent dacă soluţiile adoptate de fiecare dintre acestea sunt sau nu în acord cu aşteptările exponenţilor lor.

În consecinţă, discursul public la adresa hotărârilor judecătoreşti pronunţate trebuie să fie caracterizat de echidistanţă, pentru că numai respectând ordinea de drept şi hotărârile judecătoreşti se va restabili echilibrul social încălcat.”, se arată în comunicatul de presă al Tribunalului București.

Niciodată cetăţenii României nu vor mai suferi de pe urma unui stat abuziv

Printre reacțiile negative notabile o amintim pe cea premierului Florin Cîțu care s-a declarat „dezamăgit” de decizia judecătorului.

„Este o decizie a tribunalului şi nu pot să comentez decât ca cetăţean că sunt dezamăgit că vedem că în România nimeni nu a tras în noi în decembrie, în mineriade nimeni nu răspunde pentru mineriade şi mai avem aici un eveniment în care este foarte greu să găsim responsabili. În ceea ce mă priveşte, mă voi asigura că niciodată cetăţenii României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, aşa cum au fost aceste situaţii”, a spus Cîţu.

Deși recunoaște că nu poate comenta „decât ca cetățean” decizia unei instanțe, Florin Cîțu a declarat că a discutat cu ministrul Justiției, Stelian Ion, pentru identificarea unor noi căi de atac.

„Am stat de vorbă cu ministrul Justiţiei, vom vedea dacă mai există alte căi de atac, dacă se poate face ceva sau nu în acest moment. Aştept opinia experţilor în această situaţie”, a mai spus Cîțu.

Nu este finalitatea pe care o așteptam nici eu și nici cetățenii acestei țări

Copreşedintele USR PLUS, Dacian Cioloş, afirmă că decizia judecătorilor de a nu redeschide dosarul „10 august” consideră că nu aceasta este „finalitatea” așteptată de cetățeni. Cioloș consideră că este necesară „o comisie parlamentară” care să aducă „lumina necesară în acest caz, dincolo de responsabilităţile penale”.

„Decizia de a nu redeschide Dosarul 10 august nu este finalitatea pe care o așteptam nici eu și nici cetățenii acestei țări care au fost în Piața Victoriei, au avut de suferit și știu pe pielea lor ce s-a întâmplat acolo.

Ca politicieni, vom respecta mereu deciziile justiției, chiar dacă uneori ele par nedrepte. Dar, tot ca politicieni, avem o datorie morală față de aflarea adevărului. Cetățenii trebuie să știe cine sunt responsabilii politici pentru ce s-a întâmplat pe 10 august, cei pe care organele de anchetă penală par să nu îi găsească.

Parlamentul României are căderea de a ancheta acele evenimente exact prin prisma responsabilităților de decizie politică ce au determinat comportamentul forțelor de ordine. Eu unul vreau să știu ce s-a întâmplat pe 10 august și cred că o comisie parlamentară poate aduce lumina necesară în acest caz, dincolo de responsabilitățile penale”, a scris Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook.

Voi remedia problemele din Justiție, chiar dacă unii se vor opune constant

Poate cea mai dură reacție a venit chiar din partea ministrului Justiției, Stelian Ion. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Ion povestește experiența pe care a trăit-o în Piața Victoriei, la protestul din 10 august 2018. Din punctul de vedere al ministrului Stelian Ion această decizie constituie un motiv în plus pentru modificarea cât mai rapidă a legilor Justiției.

„Am fost pe 10 August 2018 în Piața Victoriei alături de familie, prieteni şi colegi. Am văzut ce s-a întâmplat acolo. Am inhalat gaze lacrimogene, iar unii dintre prietenii și colegii mei au fost bătuți și răniți. Doar pentru că au îndrăznit să își strige nemulțumirea față de niște guvernanți iresponsabili, care ne amanetau viitorul copiilor și încercau să ne arunce la marginea lumii civilizate. Deși eu însumi am formulat o plângere penală după acele evenimente, nu am să comentez ceea ce s-a întâmplat astăzi în dosarul 10 august. Nici nu am să vă împărtășesc emoțiile și sentimentele mele legate de acest subiect. Ca cetățean, eu, unul, știu ce am de făcut în această privinţă.

Nu există stat de drept fără o justiţie independentă şi funcţională. De aceea anomaliile sistemice trebuie înlăturate. Şi tocmai acesta este unul dintre obiectivele mandatului meu. Privind în ansamblu, sistemul de justiție are nevoie de o reformă profundă, iar legile după care funcţionează trebuie îmbunătăţite.

Sistemul pe care îl așezăm acum le va garanta și copiilor noștri că pot trăi aici, într-o țară civilizată, în care domnește legea, unde furtul este pedepsit ferm, iar munca este premiată. O țară în care își pot exprima opiniile fără să li se pună pumnul în gură și fără să fie gazați sau bătuți. În acest sens, împreună cu echipa din Ministerul Justiţiei, ne-am apucat de treabă:

• Am spus că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție reprezintă o instituție concepută greșit, pe un fundament eronat, că trebuie desființată cât mai repede și am trimis către Guvern proiectul legislativ de desființare a S.I.I.J. • Avem în lucru 3 noi legi ale justiției pe care mi-am propus să le trimit Parlamentului până la sfârșitul lunii aprilie. Nu am luat lucrurile de la zero, s-a lucrat mult la aceste proiecte înainte să ajung la minister. După revizuirea acestor proiecte în faza de consultare publică am convingerea că variantele pe care le voi propune vor corecta stricăciunile făcute de PSD și vor aduce și suficiente elemente de noutate care să facă justiția să funcționeze mai eficient. Voi solicita negreșit avizul Comisiei de la Veneția și al GRECO cu privire la aceste legi.

• De asemenea, în scurt timp voi propune Parlamentului și un proiect de lege de punere în acord a legislației penale cu deciziile CCR și cu Directivele UE. Specialiștii din minister au lucrat intens și astăzi am făcut prima lectură a propunerilor de modificare. Le voi face publice după ce le voi mai trece printr-un filtru.

• Lucrăm intens și la capitolul digitalizare – strategie și implementare de proiecte. Digitalizarea va ușura inclusiv activitatea în cadrul instanțelor și va scurta termenele de judecată.

• O altă prioritate majoră este recuperarea prejudiciilor. Vreau să redăm Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate suportul logistic și legal pentru a lucra cu eficiență maximă, astfel încât alături de organele judiciare și ANAF să reușim să creștem substanțial sumele recuperate efectiv.

• În curând se va susține un concurs important pentru ocuparea unor posturi de consilieri în probațiune. Ne dorim ca aceia care au comis infracțiuni să fie reintegrați în societate.

• În paralel cu legile Justiției, lucrăm la o serie de soluţii care să permită existenţa unor procurori specializați în investigarea infracțiunilor de mediu în cadrul unei structuri de parchet care să se ocupe (și) de această categorie de infracțiuni.• Am reluat selecția pentru EUROJUST, o vom relua pentru funcțiile de procuror european delegat neocupate. Am făcut deja demersurile pentru numirea unui magistrat de legătură în Italia. În mandatul pe care mi l-am asumat voi face tot ce este omenește posibil pentru a remedia problemele structurale din Justiție, chiar dacă unii se vor opune constant. Avem treabă și știm ce avem de făcut!”, a scris Stelian Ion pe Facebook.