Trump, Putin, Erdogan: o nouă „axă a răului” în viziune germană

Germania se teme de o nouă „axă a răului”, un nou triunghi care pune lumea la cale, format din recent alesul Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. De fapt, toată Europa așteaptă cu nerăbdare să vadă ce va urma. Liderii europeni, uimiți de rezultatul alegerilor din SUA, nu cunosc încă planul de politică externă a al amenințătorului Trump.

Nici la Bruxelles, nici la Berlin nu se aștepta nimeni ca Donald Trump să devină viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii. Date fiind evenimentele, atât Europa, cât și America sunt acum nevoite să se pregătească pentru cineva care nu împărtășește aceleași valori definitorii pentru relațiile care au caracterizat întreaga perioadă postbelică.

Nu se știe ce vrea Trump, nu se știe ce plan are pentru că nu a formulat niciodată vreunul, doar a enunțat ipoteze. Conform discursului său hotărât, dar răzbunător, acesta nu vrea să repete greșelile foștilor președinți. Bazându-ne pe retorica sa din timpul campaniei ar trebui să presupunem că „America first” va fi noua paradigmă în ceea ce privește politica externă americană. Pentru americani, bineînțeles, nu este ceva rău ca interesele națiunii să fie puse pe primul loc, dar ce înseamnă asta pentru vechiul aliat european?

„America first” va fi noua paradigmă în ceea ce privește politica externă americană.

Susține că SUA nu avea ce să caute în Irak și critică acordul cu Iranul, că Europa este prea permisivă în gestionarea fluxului de migranți, iar în Siria nu vrea să se implice. Cât despre relațiile cu Rusia, Putin ar fi „un om interesant” în viziunea domului Trump și intenționează „să se convingă” de acest lucru. A intrat recent în scenă Erdogan, care a a făcut oarecum pace cu Putin după eșcul celei mai defectuos plănuite lovituri de stat. Se înșală considerând că Uniunea Europeană este total lipsită  de sens, susținând victoria referendumulu Brexit.

Situația este cu atât mai complicată cu cât este învăluită în mister și ne va ține în suspans chiar și după ce Trump va fi  „înscăunat” la Casa Albă pe 20 ianuarie 2017.

Merkel, Trump și NATO

Întâlnirea lui Trump cu „doamna de fier” a Europei, Angela Merkel va fi foarte interesantă. Ea a  încercat să se apropie de președintele rus, Vladimir Putin și i-a câștigat respectul. Dar, potrivit jurnalistului și sociologului german, Thorsten Denkler, redactor al Financial Times Deutschland, Angela Merkel „nu poate suporta oamenii ca Trump.” Va fi totuși liderul celui mai important și de încredere aliat al Germaniei, dar nu are niciun pic de experiență în relații internaționale.

„Merkel este destul de realistă din punct de vedere politic încât să nu-l refuze complet pe Trump și într-adevăr l-a felicitat destul de repede pentru victorie”, susține Denkler.

Merkel a ținut să-i atragă atenția lui Trump asupra elementelor pe care se bazează relațiile diplomatice și de cooperarea dintre ei: democrație, libertate, respect pentru lege și demnitatea fiecărei ființe umane, indiferent de origine, culoarea pielii, religie, sex, orientare sexuală sau politică”.

Cancelarul german se pregătește pentru negocieri îndelungate, începând cu viitorul NATO. Trump este nehotărât în ceea ce privește Alianța. O consideră ba „învechită”, ba un „avantaj”. Aceste fluctuații dăunează imaginii de credibilitate pe care statele membre s-au chinuit să o mențină de-a lungul timpului.

Membri  NATO sunt încurajați să aloce 2% din PIB forțelor armate. Nu toți respectă însă  acest punct, dar critică state recent  intrate în schemă, ca România de exemplu, pentru faptul că nu depun destule eforturi de a spori fondurile armatei. Aceasta este o altă discuție.

Statele Unite alocă 3,5% din PIB, pe când Germania doar 1,3%. Trump pare să fie personajul negativ, dar date fiind cifrele, nu este singurul.

În timpul campaniei, Trump declara că dacă celelalte state mebre nu respectă minimul de 2%, SUA nu le va sări în ajutor dacă va fi invocat acordul de apărare reciprocă. „Sună ca un început de sfârșit pentru NATO, știind că Germania nu va reuși prea curând să adauge 0,7% cheltuielilor  destinate forțelor armate”, relatează Denkler de pe frontul de vest.

Iată că Uniunea Europeană și Merkel în special ar ajunge să nu mai poată conta pe niciun sprijin din partea Statelor Unite, nici pentru crizele din din Uniune sau Ucraina, nici pentru cele din Orient. Donald Trump se apropie de Rusia.

În Siria, ținând cont de faptul că nu vrea să se implice, Trump îi poate da undă verde lui Putin, care va putea bombarda zonele civile în voie împreună cu Assad. Conform previziunilor din Germania, s-ar ajunge astfel la o destrămare a consensului occidental, a planului de anihilare a Statului Islamic și de a preveni simultan o nouă dominație rusească asupra țărilor arabe.

Negocierile cu Orientul Mijlociu vor deveni atfel mai dificile. Pe deasupra, lumea arabă mai aude și discursul anti imigranți al lui Trump. În același timp, Putin este privit ca un erou al zilelor noastre, are imaginea unui haiduc care se lupta cu toate puterile Occidentale care vor să domine lumea și care încep intenționat conflicte. Să nu uităm de la ce a pornit războiul din Afganistan, din cauza cărei țări mai precis.

Trump și Erdogan, apreciere reciprocă

Trump are prieteni în cercurile musulmane. Un exemplu ar fi Recep Tayyip Erdogan, pe care președintele ales l-a ridicat în slăvi după tentativa de lovitură de stat din iulie. Europa este șocată de faptul că Trump este președinte, dar nu și Turcia.

Erdogan și Partidul Justiției și Dezvoltării sunt mulțumiți de rezultat. Președintele  turc nu-l simpatiza deloc pe Obama, pe care l-a criticat acuzându-l de deteriorarea democrației în Turcia, cerând extrădarea lui Fetullah Gulen. Politica lui Obama pentru Irak și Siria nu coincide cu așteptările conducerii de la Ankara, dăunând relațiilor dintre cele două state.

Trump și Erdogan sunt legați de un inamic comun, și anume Iranul.

„Își va asuma funcția de președinte din 20 ianuarie 2017, Dacă va fi posibil, ne vom întâlni înainte de acea dată. În timpul conversațiilor nostre telefonice, am spus amândoi că vrem să ne întâlnim cât mai repede”, a declarat Erdogan la întoarcerea din Belarus. „Trump nu a luat bani de la FETO (organizația de la Ankara a susținătorilor lui Gulen)…Cât despre cealaltă administrație, am rapoarte conform cărora ei ar fi primit de la această organizație”, susține Erdogan. Potrivit președintelui turc, organizația lui Gulen ar fi donat 2 milioande de dolari pentru campania lui Clinton.

Noul naționalism

Din punct de vedere european, lumea se va confrunta cu o nouă „axă a răului” condusă de Trump, Putin și Erdogan. Li se va alătura și naționalista Marine Le Pen, dacă va fi aleasă președinte în mai. Nu are cele mai mari șanse, dar nu se știe niciodată. Nu se așteptau prea mulți ca afaceristul Donald Trump să devină cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. Asistăm la un nou naționalism.

Trump se adaugă listei cu liderii unor țări precum Rusia, China și Turcia, care sunt pesimiști în ceea ce privește relațiile externe, pe care nu le consideră esențiale. Interesele globale concurează cu cele naționale. Este o schimbare majoră care transformă lumea într-un loc din ce în ce mai periculos.

Cât despre România, nu avem de ce să ne facem griji. Avem baza de la Deveselu care ne-a asigurat bunele relații cu SUA, cu turcii nu avem probleme, iar pentru Putin nu reprezentăm practic o amenințare. Ne aflăm între Orient și Occident, latini, europeni, balcanici și ușor orientali, facem parte din Uniunea Europeană și suntem membru NATO. Ne-au călcat în picioare imperii, dar noi tot aici am rămas. Ne-am aliat când cu unul, când cu altul, prin metodele noastre reușind să le facem tuturor pe plac.