Ambasadorul Ucrainei la București, Igor Prokopchuk, a descins azi la ministerul transporturilor, cerându-i lui Sorin Grindeanu acceptul pentru efectuarea unor zboruri comerciale internaționale charter, din și către România, ale unei companii aviatice ucrainene.
- PSD asigură că moțiunea va trece. Parlamentarii PNL, USR și UDMR vor fi prezenți, dar nu vor vota
- Ana Blandiana și Zbigniew Herbert, între destin și premiu
- „Criminalitatea este în creștere în întreaga UE, iar în multe privințe are chip de copil”
- Proiectul Neptun Deep: încep lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
- Va fi Chivu al treilea „Mag”, după Herrera și Mourinho?
Respectivele zboruri ar urma să transporte în tot sezonul primăvară-toamnă 2023 cetățeni ucraineni spre destinații exotice, de la Tenerife la Sharm el Sheikh.

Sorin Grindeanu, întâlnire cu ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk Foto: Facebook
Acceptul ar presupune, conform unor surse din minister, ca operatorul respectiv să beneficieze de drepturi egale cu operatorii din Uniunea Europeană, pentru o perioadă limitată de timp, până la eliminarea legii marțiale din Ucraina și restabilirea spațiului aerian ucrainean. Pentru a forța mâna lui Grindeanu, ambasadorul a precizat că operatorul ucrainean, SkyUp Airlines, a vândut deja bilete pentru zboruri programate chiar sâmbătă și duminică (25-26 martie) pe ruta București-Sharm El Sheikh și București-Hurgada (Egipt).
Pus în fața faptului împlinit, Grindeanu a acceptat, conform acelorași surse, ca doar aceste două zboruri să primească autorizații excepționale și doar în zilele de 25 și 26 martie 2023.
Alte destinații pentru care Prokopchuk ceruse aprobare sunt insulele Tenerife, insulele Madeira, Heraklion (insula Creta), Monastir (Tunisia) și Antalya (Turcia), zboruri care acoperă o perioadă din martie până în octombrie anul acesta.
Este foarte interesantă preocuparea autorităților ucrainene pentru vacanțele în destinații exotice, ținând cont de faptul că Ucraina se află încă în război, iar legea marțială nu a fost abrogată. Mai mult decât atât ideea de a pune autoritățile române în fața faptului împlinit nu este atitudinea cea mai prietenoasă și diplomatică față de un stat care și-a oferit tot ajutorul, uneori sacrificându-și chiar proprii cetățeni (vezi cazul fermierilor, al alocațiilor pentru copii etc)













































