FOTO: Youtube.com
Actual

UE a abandonat complet Italia. China i-a trimis medici și tone de medicamente

Țările partenere din Uniunea Europeană au eșuat dramatic să acorde asistență medicală și consumabile pentru Italia în timpul izbucnirii focarului de coronavirus, întorcându-i spatele. În schimb, China constituie un exemplu de solidaritate, trimițând în Italia o echipă formată din nouă medici și 31 de tone de echipamente şi materiale sanitare, informează FP.

Italia este în carantină. Școlile și universitățile sunt închise, jocurile de fotbal suspendate și vizitele la restaurant sunt interzise pe fondul unei răspândiri tot mai rapide a noului coronavirus în țară. Doar magazinele alimentare și farmaciile au voie să rămână deschise și sunt permise doar deplasări absolut necesare.

Partenerii Italiei din Uniunea Europeană au refuzat la începutul acestei luni cererile Romei de ajutor, pentru că la rândul lor încearcă să facă stocuri de măşti şi alte echipamente pentru a îşi ajuta propriii cetăţeni. Lipsa rușinoasă de solidaritate a țărilor UE cu italienii indică o problemă mai mare: Ce ar face țările europene dacă una dintre ele s-ar confrunta cu o criză și mai gravă?

Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii este denumirea neclară sub care funcționează centrul de criză al UE – Centrul de Coordonare pentru Răspunsuri la Situații de Urgență. Monitorizează în permanență catastrofele naturale și cele provocate de om, iar atunci când un stat membru al UE nu mai poate face față unei crize pe cont propriu, poate apela la centrul de criză. Centrul transmite apelul către alte state membre, care pot să ofere asistență voluntară. (Asistența este rambursată ulterior de țara beneficiară.)

În urmă cu doi ani, de exemplu, în urma incendiilor forestiere devastatoare răspândite în toată țara, Suedia a apelat la Centrul de Coordonare pentru Răspunsuri la Situații de Urgență. Solidaritatea nu a întârziat să apară. Portugalia a trimis două aeronave de pompieri, Germania a contribuit cu cinci elicoptere și 53 de pompieri, Lituania a trimis un elicopter și Norvegia opt. Franța s-a implicat cu 60 de pompieri și două aeronave, Danemarca a trimis 60 de pompieri, iar Polonia a trimis peste 130 de pompieri și peste 40 de autospeciale. Italia, ea însăși fiind în plin sezon periculos de incendii de pădure, a trimis două aeronave.

Când ajutoarele europene au ajuns în Suedia, localnicii i-au întâmpinat cu aplauze. A fost o ilustrare puternică a unei realități frecvent uitate: Uniunea Europeană înseamnă mai mult decât tranzacții financiare, ea ajută țările europene care trec printr-o situație de urgență.

Luna trecută, când COVID-19 a început să se răspândească rapid în Italia, țara a apelat la ajutorul UE prin intermediul Centrului de Coordonare pentru Răspunsuri la Situații de Urgență.

„Am solicitat furnizarea de echipamente medicale, iar Comisia Europeană a transmis apelul către statele membre”, a spus reprezentantul permanent al Italiei în UE, Maurizio Massari. „Dar nu a funcționat.”

Până în prezent, niciun stat membru al UE nu a trimis în Italia proviziile necesare. Acest lucru este tragic pentru o țară cu 24.747 de infecții cu coronavirus, 1.809 de morți și cu personalul medical care lucrează în lipsă severă de provizii.

Toate guvernele trebuie să se asigure că au suficiente provizii pentru propriile spitale, pacienți și personal medical. Dar nicio țară europeană nu suferă din cauza COVID-19 la fel de rău ca Italia. Spania și Franța au un număr mare de cazuri, dar Finlanda are doar 244 de cazuri, iar Austria – vecină a Italiei – 860.

Portugalia are 245 de cazuri, Irlanda 169, România 139, Polonia 123, Bulgaria 51, iar Ungaria are 32 de cazuri. Multe dintre aceste țări au beneficiat de solidaritatea europeană în trecut, iar o parte dintre ele sunt beneficiari neți ai UE, ceea ce înseamnă că obțin mai mulți bani din calitatea lor de membru. Regatul Unit, care nu mai este membru al Uniunii Europene, are 1.372 de cazuri de coronavirus și, de asemenea, a eșuat să-i ajute pe italieni.

Pe 12 martie, o aeronavă chineză a aterizat la Roma, aducând nouă experți medicali și 31 de tone de materiale medicale, inclusiv echipamente pentru unitățile de terapie intensivă, echipamente medicale de protecție și medicamente antivirale.

Cam în același timp, un camion chinez a ajuns în Italia, aducând peste 230 de cutii de echipament medical. Într-adevăr, era mai puțin decât consilierul de stat chinez, Wang Yi, îi promisese ministrului de Externe, Luigi Di Maio, din Italia, într-un apel telefonic marți, dar la două zile după apelul telefonic, proviziile erau pe drum.

Italia a mai fost privată și în trecut de solidaritatea Europei. Pe parcursul crizei de refugiați din 2015, aproximativ 1,7 milioane de persoane au ajuns pe teritoriul UE, în mare parte în Italia și Grecia (cu Germania și Suedia cele mai comune destinații), dar în 2017, unele state membre ale UE refuzau încă să le accepte în cadrul unui sistem de solidaritate.

„Criza coronavirusului este similară cu cea a refugiaților: țările care nu sunt afectate imediat nu sunt disperate să ajute”, a spus Massari. „În mod evident, diferite țări au alte percepții față de ce înseamnă amenințarea. Noi [Italia] considerăm că coronavirusul este o amenințare globală și europeană care are nevoie de un răspuns european, dar alte țări nu o văd în acest fel.”

Egoismul Europei este lamentabil din punct de vedere moral. Italia, ca urmare a luptei cu virusul, își va trage și prietenii europeni în jos, începând cu economiile lor. Dar răspunsul rece la solicitarea de ajutor a Italiei indică o problemă mai mare: Cum ar răspunde aliații europeni în cazul unei crize și mai devastatoare decât coronavirusul – să spunem, un cyberattack masiv?

Fără energie electrică, și alte unități critice încetează să funcționeze rapid. Spitalul Universitar Brno, care adăpostește unul dintre cele mai mari laboratoare de teste pentru COVID-19 din Republica Cehă, a fost deja lovit de un atac cibernetic grav.

Faptul că nicio țară – cu posibila excepție a Chinei – nu poate supraviețui fără aliați apropiați este motivul pentru care NATO a fost fondată acum 71 de ani și Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului trei ani mai târziu.

Apărarea colectivă este rațiunea de a fi a NATO. Doar Statele Unite au cantități considerabile de muniție, toate celelalte state membre știu că pot apela la armata americană dacă rămân fără provizii, așa cum s-a întâmplat în timpul intervenției NATO din 2011 în Libia.

Aliații europeni ai Italiei au demonstrat că nu sunt de bază într-o situație de criză severă și asta înseamnă că Italia s-ar putea orienta tot mai mult spre China.

Italia va rămâne un membru neclintit al UE și NATO, dar de ce ar trebui să-și sprijine aliații europeni, data viitoare când vor fi la ananghie? Și de ce ar trebui să fie atentă la solicitările acestora de a-și anula aderarea la inițiativa chineză „Noul Drum al Mătăsii”, din care Italia face parte încă de anul trecut.

„Belt and Road”, vastul program global de infrastructură din China, implică investiții și construcții într-o serie de țări, în principal în cele aflate în curs de dezvoltare. Totuși, Italia și China și-au intensificat cooperarea prin Inițiativa Belt and Road și nu numai. Anul trecut, în cadrul unui program de cooperare a Forțelor de Ordine, polițiștii chinezi au fost văzuți patrulând pe străzile Romei și Milanului.

Cu toate aceasta, calitatea de membru al UE a fost bună pentru Italia. Economia sa a fost propulsată de piața unică și de euro, iar cetățenii săi au beneficiat enorm de libera circulație – aproximativ 2,7 milioane de italieni trăiesc în prezent în alte state membre ale UE.

Mai mult, italienii apreciază alianța: un sondaj efectuat de Pew Research Center în 2018 a arătat că 58% dintre italieni au o viziune favorabilă asupra UE, ceva mai mică decât media UE de 62%, dar mult mai mare decât 37% din Grecia. Pe 13 martie, Comisia Europeană a intervenit pentru a ajuta, cel puțin, economia Italiei, dar până în prezent nu s-a materializat asistența medicală din partea statelor membre.

Într-adevăr, cu lipsa actuală de solidaritate, UE ar putea pierde simpatia Italiei – iar China va continua să profite de situație. În schimb, beneficiarii neți ai UE (și țările cu un nivel scăzut de coronavirus) precum Slovacia, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România și Polonia ar trebui să trimită în Italia măști de protecție și orice altceva ar avea nevoie.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top