Veto împotriva bugetului multianual și fondului de redresare european

Strădaniile lui Dacian Cioloș, Guy Verhofstadt (din partea Renew Europe) și cele depuse de Vera Jourova (comisar pentru Valori și Transparență în Comisia Europeană) au condus în final la criza actuală. După trei luni de hărțuiri, polonezii și ungurii au pus punct negocierilor.

• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”

Acordul summitului din iulie a fost praf în ochi!

În luna iulie, un summit privind redresarea post-Covid-19, a strâns pentru mai multe zile laolaltă pe toți șefii de state din Uniunea Europeană, dezgropând disensiuni între țările bogate din nord și cele sărace din sud, între cele occidentale și cele din Europa Centrală și de Est.

Liderii europeni s-au confruntat în privința la controlului fondurilor, în cele din urmă fiind de acord cu o „frână de urgență”. Oricât de aberant ar suna asta, „frâna” ar permite unui guvern să facă un avertisment la un summit UE dacă consideră că un alt destinatar al fondurilor de recuperare nu reușește să promoveze reformele promise. Iar finanțarea țării „frânate” s-ar opri până în urma clarificărilor.

Pachetul de redresare presupunea 1,82 trilioane de euro, împrumuturi de pe piețele private de capital mijlocite de Banca Centrală Europeană, iar pentru a exista un acord în privința banilor, Ungaria și Polonia au căzut de acord cu „progresiștii” să se renunțe la hărțuielile politice privind presupusele „nerespectări ale statului de drept”, în fapt, un șantaj al stângii pentru a obliga guvernele de dreapta să accepte reguli așa-zis europene care nu sunt dorite în cele două țări.

Altminteri, conceptul este perfect subiectiv și poate însemna absolut orice, în funcție de cine caută „statul de drept” și din ce anume motive. Așa-zisele definiri date de eurocrați sunt extrem de vagi, iar dorința „esticilor” vizează o corectă definire a conceptului, ceea ce „progresiștii” nu sunt dispuși să ofere.

Înaintea summitului din iulie, Dacian Cioloș (Renew Europe) a avansat ideea condiționării acordării banilor europeni de implementarea unor „mecanisme privind statul de drept”. Cioloș a atacat deschis Ungaria și indirect Polonia, dar propunerea lui putea constitui deservicii chiar și României și Bulgariei, ultimele fiind vizate din cauza alegațiilor liberale privind așa-zisa corupție.

Sigur că Dacian Cioloș nu acționa de capul său. Numai că Emmanuel Macron bătuse palma cu Viktor Orban și cu Mateusz Morawiecki, astfel că avea nevoie de un pion pentru înaintare.

Cum însă acordul financiar a fost mai important decât plătirea unor polițe politice, Jurova și Cioloș au foști reduși la tăcere. Iar acordul a fost obținut după intense negocieri, banii fiind împărțiți pe granturi și împrumuturi pentru redresare, restul alocați pe bugetul multianual.

Premierul Mateusz Morawiecki, a refuzat orice condiționare a alocării fondurilor europene de acceptarea ingerințelor în politica internă a Poloniei. Aceeași poziție a avut-o și premierul ungar Viktor Orban. Fondurile europene au declanșat scandaluri și în Finlanda și Estonia, în clipa în care s-a descoperit „mărul otrăvit” din interiorul acordului semnat, anume o nouă și neanunțată cedare de suveranitate națională în domeniul fiscal.

Războiul ideologic amână adoptarea bugetului

Odată acordul obținut, cei din PPE și Renew Europe au făcut uitate înțelegerile avute cu liderii Poloniei și Ungariei, redeșteptându-i pe Cioloș, Jurova și aducând în plus două noi guri de tun aparținând Mișcării Momentum din Ungaria (radicali de stînga), afiliate Renew Europe și apelând la veninosul Guy Verhofstadt pentru bălăcăreli legate de „nerespectarea statului de drept”.

La începutul lunii noiembrie, s-a anunțat un presupus acord între Parlamentul European (chipurile indignat de acordul obținut în luna iulie de șefii de state fără a ține cont de condiția respectării „principiului statului de drept”, de parcă ar exista dictaturi în UE) și Comisie, privind acordarea banilor europeni numai în funcție de pretențiile progresiste privind respectarea numitelor principii.

Oficialii maghiari au negat încă de atunci existența vreunui acord ce privește așa-zisele state „corupte, antidemocratice și antieuropene”, după cum au fost denumite de șoroșistele din Mișcarea Momentum, ostilă lui Viktor Orban, dar fidelă principiilor neo-marxiste.

„Încercarea continuă de a lega finanțarea Uniunii Europene de criteriile unor principii ale statului de drept slab definite reprezintă un atac împotriva unor țări precum Ungaria și Polonia care îmbrățișează poziții conservatoare cu privire la migrație, multiculturalism și valori creștine”, a declarat ministrul maghiar al Justiției Varga Judit într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt.

În interviu, Varga a descris Ungaria ca fiind tratată ca „o oaie neagră doar din cauza respingerii imigrației” – problema imigrației fiind acum de o importanță fundamentală pentru o UE care îmbrățișează din ce în ce mai mult ideea frontierelor deschise și o politică liberă a migrației, în ciuda unui val de atacuri teroriste și crime în creștere, legate de migrația în masă necontrolată.

UE vrea să impună sancțiuni financiare oricărui stat membru dacă acesta nu se încadrează în „mainstream”, în domenii precum politica de migrație, politicile pentru familie sau ideologiile multiculturale, a spus Varga. „Poziția noastră în legătură cu șantajul ideologic de la Bruxelles este clară și fără echivoc: vrem să ne protejăm rădăcinile creștine. Nu vrem o societate multiculturală. Vrem să păstrăm căsătoria ca o legătură între bărbat și femeie”.

Parlamentarii PPE, mai apoi, au insistat ca precondiție pentru acordarea banilor europeni să fie și separare netă a puterii judecătorești de executiv în Polonia și Ungaria. Numai că nu au spus că puterea judecătorească ar trebui să hărțuiască guvernele în funcție! În prealabil, un alt set de măsuri de aceeași natură a fost deja respins în luna septembrie de Guvernul Orban, precum și de executivul polonez.

Oficialii celor două țări au declarat că nu se vor lăsa șantajați politic și ideologic și au avut poziții dure față de europarlamentarii din propriile țări care au susținut măsurile PPE și Renew Europe.

Ministrul justiției ungar, Varga Judit, a adăugat că PE „vrea să ocolească tratatele și să rupă acordul istoric privind bugetul multianual, iar această manevră este atât iresponsabilă cât și eronată”.

Disputa privind așa-zisul principiu al statului de drept nu reprezintă vreo valoare europeană, așa cum eronat a fost calificată de Dacian Cioloș, responsabil cu chestiunile de agitație și propagandă stângistă, dacă nu marxistă, ci o valoare politică sau ideologică a stângii, care dorește să o impună cu forța și dreptei europene.

Un război între vestul și estul Europei?

Partizanatul politic și ideologic instituționalizat și clar identificabil, precum și interesele speciale ale anumitor state membre, au marcat deja domeniile în care procedurile penale și disciplinare împotriva unor țări estice precum Ungaria, Polonia, România și Republica Cehă s-au aflat în derulare, încercând să impună o poziție clară de dominație din partea țărilor occidentale.

În schimb, aplicarea acelorași principii penale sau judiciare nu vizează niciodată țările din vestul Uniunii, nici când principiile statului de drept sunt grosolan încălcate precum în Franța lui Macron atunci când se îndreaptă împotriva „vestelor galbene”, nici când autoritățile belgiene omoară cetățeni slovaci în bătaie, cum nici în Germania când reprimă așa-zisa extremă dreaptă, în realitate demonstranți aparținând unui partid legitim, parlamentar, precum AfD.

Premierul Viktor Orbán a declarat că Ungaria va uza de dreptul său de veto în privința adoptării bugetul Uniunii Europene pentru ciclul financiar 2021-2027 și a pachetul de redresare conceput pentru a compensa efectele „pandemiei”.

Ungaria și Polonia au blocat într-adevăr pachetul în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, invocând opoziția față de un nou mecanism care să permită UE să taie fondurile unei țări considerate că ar încălca statul de drept, orice ar însemna asta. Ambasadorii au fost în măsură să aprobe mecanismul de blocare, indiferenți la obiecțiile formulate, deoarece votul a necesitat doar o majoritate calificată.

În replică, Ungaria și Polonia și-au folosit puterea de veto pentru a bloca finalizarea așa-numitei Decizii privind resursele proprii, o condiție prealabilă pentru ca blocul să împrumute bani pentru noul său fond de recuperare de 750 miliarde de euro.

Cele două țări au semnalat, de asemenea, că refuză și sprijinul politic pentru bugetul pe șapte ani al blocului de 1,074 trilioane de euro, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie.

Într-o scrisoare adresată cancelarului german Angela Merkel, președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintelui Consiliului European Charles Michel, Orbán a declarat că Ungaria va vota împotriva tuturor elementelor cadrului financiar multianual (CFM) și de redresare Next Generation EU.

Orbán a avertizat în repetate rânduri împotriva legării bugetului UE și a pachetului de redresare de „condiții care prin natura presupusei încălcări a legii nu sunt definite cu exactitate, ceea ce duce la sancțiuni financiare motivate politic prin utilizarea de standarde duble”. Astfel de măsuri ar amenința încrederea dintre statele membre, precum și interesele Ungariei, a avertizat premierul.

Și Varșovia a răspuns la anunțurile anterioare ale Berlinului despre necesitatea introducerii mecanismului „bani pentru statul de drept” și a anunțat că va bloca bugetul UE. Ministrul de Justiție polonez, Zbigniew Ziobro, a fost absolut explicit în ceea ce privește modul în care planul european a atacat suveranitatea membrilor individuali ai UE, lăsându-i vulnerabili la voința altor state. Ziobro a spus: „Întrebarea este dacă Polonia va fi supusă sclaviei politice și instituționalizate și unei limitări radicale a suveranității”. El a adăugat: „Nu suntem de acord cu aceste metode care nu ar trebui aplicate într-un mod contrar legislației Uniunii Europene și tratatelor Uniunii Europene”.

Ludovic Orban, o contribuție definitorie!

Premierul român, Ludovic Orban, a susținut clauza respectării statului de drept, ca fiind „o protecție importantă pentru a ne asigura că banii contribuabililor sunt cheltuiți într-un mod corect și eficient”. El a cerut statelor UE „să lucreze împreună”, adăugând: „Trebuie să ne reorientăm și să realizăm acest acord”.

Șefii de state se vor întâlni în videoconferință, dar șansele unui nou acord nu sunt foarte mari.

Chiar dacă bugetul ar fi adoptat, tot ar mai fi nevoie de ratificarea parlamentelor naționale, fiind necesar apoi să treacă de Consiliu și de Parlamentul European.