Viktor Orban, măsuri de prevenție în fața unui posibil val major de migranți dinspre Turcia

În primele trei trimestre din 2019, numărul de sosiri de migranți în Europa a depășit cu 10 la sută numărul celor din 2018, potrivit unui raport al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO).

Azilanți legali

Cererile oficiale pentru azil au crescut față de anul precedent cu cca. 700.000! Majoritatea migranților care au solicitat azil în Uniunea Europeană în 2019 au fost din Siria, Afganistan, Venezuela, Irak, Pakistan, Columbia și Turcia. Germania, Franța și Spania au absorbit marea majoritate a acestor migranți.

Grecia a fost forțată să absoarbă peste 12.000 de migranți în luna septembrie, mai mult decât orice lună din 2018 sau 2019. În primele nouă luni ale anului curent, 46.100 de migranți au ajuns în Grecia, față de 37.300 în anul precedent.

În urma amenințărilor președintelui turc, Recep Erdogan, privind „inundarea” Europei cu 3,6 milioane de migranți suplimentari, premierul elen Kyriakos Mitsotakis a cerut NATO să-și sporească patrulele navale în Marea Egee.

Pe fondul crizei în creștere, au existat tot mai multe apeluri din partea politicienilor centristi pentru ca UE să-și reînnoiască politica de migrație complet disfuncțională. În context, Orban consideră că ar trebui depuse eforturi pentru a preveni migrația prin alocări de fonduri pentru menținerea populațiilor africane în țările lor.

Orban la Baku

Pe 14 octombrie, premierul ungar Viktor Orban a purtat o serie de discuții bilaterale cu Recep Tayyip Erdogan la Baku, unde ambii au participat la cel de-al șaptelea summit al Consiliului turcic.

Viktor Orban a declarat că Ungaria se luptă în prezent să obțină portofoliul pentru Extindere în noua Comisie Europeană. „Șansele nu sunt rele, dar este o luptă aprigă”, a mărturisit el.

„Dacă vom reuși, vom avea o cooperare strânsă cu Azerbaidjan pentru Parteneriatul estic și cu Turcia pentru negocierile de aderare”, a spus Orban, care a dorit să ia pulsul evenimentelor discutând direct cu cei implicați, pentru a înțelege care sunt riscurile pentru Ungaria și pentru Europa Centrală.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan urmează să viziteze Budapesta la începutul lunii viitoare.

Dacă va fi nevoie, Ungaria va folosi forța

În timp ce Klaus Iohannis se întâlnea cu Ursula von der Leyen pentru a-i cere să respingă numirea unui comisar român în Comisia Europeană, Viktor Orban s-a întâlnit la Bruxelles cu partenerii săi din Grupul Visegrád, premierii Andrej Babis, Mateusz Morawiecki și Peter Pellegrini, cărora le-a relatat că „există un pericol real al unei alt val major de migrație din Turcia spre Europa” dacă nu va putea fi stabilită o zonă de siguranță pe teritoriul Siriei.

Recep Erdogan ar dori să întoarcă în Siria nu mai puțin de 3,6 milioane de migranți pe teritoriul cucerit de la kurzii din sudul Turciei, unde ar urma să stabilească o astfel de zonă de siguranță. Rămâne incertă dorința celor mutați în această zonă din Siria de a rămâne pe loc, existând posibilitatea să ia în calcul migrarea spre Europa.

Dacă se va relansa migrația dinspre Turcia spre Europa, Republica Cehă, Polonia și Slovacia sunt gata să ajute Ungaria în apărarea frontierelor sale. Prim-ministrul ungar le-a cerut partenerilor săi din V4 să trimită forțe de pază la frontiera sudică a Ungariei.

Andrej Babis, Mateusz Morawiecki și Peter Pellegrini s-au angajat să fie gata să ofere toată asistența necesară Ungariei, inclusiv trupe.

Primul ministru ungar Viktor Orbán a declarat: „Dacă Turcia va da drumul unor alte fluxuri de sute de mii de migranți, va trebui să folosim forța pentru a proteja frontiera maghiară și frontiera sârbo-ungară și nu doresc nimănui să trebuiască să recurgem la asta”.

Prima amenințare cu „inundarea Europei” a venit în luna august, din partea Ministrului de Interne turc, Süleyman Soylu, care spunea că „niciun guvern european nu va putea supraviețui mai mult de șase luni”. În urma criticilor privind incursiunile militare ale Turciei în nord-estul Siriei formulate de diferite state membre ale UE, Erdogan a amenințat din nou cu „deschiderea porților”.

„Porțile” Turciei nu sunt tocmai închise

Continuă să sosească diferite ambarcațiuni din Turcia către țărmurile grecești. În august, în Grecia au ajuns aproape 7.000 de migranți – cel mai mare număr din 2016 încoace. Numai în acest an, peste 22.000 de migranți au intrat în Grecia.

Aproape 90.000 de migranți trăiesc în mai mult de 50 de tabere împrăștiate pe teritoriul continental, dar și pe cinci insule din Marea Egee.

Împreună cu migranții, vin și problemele! Sute de persoane au rămas fără adăpost după ce au izbucnit incendii într-o tabără supraaglomerată de migranți de pe insula Samos. Incidentul este al doilea de acest fel în mai puțin de o lună.

Incendiile au izbucnit în urma conflictelor violente dintre grupurile de migranți sirieni și afgani. A avut loc o explozie în tabăra Vathy. Poliția elenă a menționat, de asemenea, că în timpul confruntărilor dintre sirieni și afgani trei sirieni au fost înjunghiați.

Incendiile au distrus mai multe corturi și containere de locuințe. În prezent, Grecia se luptă să facă față unui aflux de migranți care nu s-a mai văzut de la criza de migranți din 2016.

Națiuniule Unite au început să livreze migranți pe calea aerului

Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și ONU continuă să conlucreze în privința migrației sigure, ordonate și regulate în scopul înlocuirii populației din Germania. Un zbor charter din Etiopia, cu 154 de „refugiați” a plecat de la Addis Abeba la Kassel, Germania, în cadrul programului de relocare.

Un al doilea zbor este programat să plece la mijlocul lunii noiembrie cu alți 220 de „refugiați”. De fapt, migranți care vor fi stipendiați de europeni. O nouă pagină se deschide astfel, cu cei care sunt aduși legal, de organizațiile internaționale, în cadrul programelor pentru migrație.