În 2014, ţara noastră vrea să devină un partener invidiat de Vest, într-o lume capitalistă aflată în criză şi dominată de fostele simboluri ale comunismului. Cu o viziune pragmatică, premierul Victor Ponta a înţeles că, speculând relaţiile trecutului comunist, România poate fi un pol de influenţă regional bazat pe forţa economică.
Până în 1989, cei doi coloşi ne erau parteneri graţie legăturilor ideologice comuniste. Acum, China şi Rusia sunt două forţe economice recunoscute şi acceptate şi de occidentalii din Vest. Sfârşitul anului 2013 a fost marcat de Forumul China – Europa Centrală şi de Est, ocazie cu care au fost semnate memorandumuri pentru investiţii în valoare de 8,5 miliarde de euro. 2014 ar trebui să fie anul în care începe concretizarea lor, dar şi stabilirea unor punţi directe pentru schimburi comerciale şi investiţii în România cu Rusia.
Nu avem nimic de pierdut din ofensiva Rusiei
Recent, Moscova a acordat un credit de 10 miliarde de euro Ungariei pentru construcţia a două reactoare nucleare la centrala de la Paks şi este în negocieri cu Bulgaria pentru construcţia unei centrale atomo-electrice. Cum răspundem noi ofensivei ruseşti?
La sfârşitul lunii trecute, o delegaţie a Ministerului Economiei a fost la Moscova pentru a stabili liniile directoare care să permită României să redevină unul dintre partenerii importanţi ai unei pieţe tradiţionale odinioară. În prezent, nivelul schimburilor comerciale este destul de ridicat, dar departe de potenţial. În 2013, exportul românesc în Federaţia Rusă a atins un nivel de 1,7 miliarde de dolari, în creştere cu 36% faţă de 2012. Deficitul balanţei cu Rusia este mult mai mic, aproape de jumătate faţă de cel cu Ungaria.
150 de firme româneşti la Moscova
Oferta României va fi prezentată în cadrul şedinţei Comisiei mixte interguvernamentale care va avea loc la sfârşitul lunii aprilie la Moscova. În marja acestei comisii, ar urma să fie organizat şi un Forum economic unde vor participa aproximativ 150 de firme din fiecare ţară, un semnal al relansării cooperării economice între cele două ţări. Ce poate exporta însă România în Rusia? Ministerul Economiei susţine că industria autohtonă poate veni cu toată gama de produse tradiţionale care au constituit exportul românesc, de la produsele agroalimentare, industria uşoară (pielărie, marochinărie, îmbrăcăminte), până la construcţii de maşini, utilaje, proiectări. În urma discuţiilor cu preşedintele Agenţiei Federale ruse „Rossotrudnicestvo”, Konstantin Kosacev, s-a stabilit crearea unor contacte pe departamente pentru industria petrochimică, auto, construcţia de avioane sau engineering, a căror menire este şi evitarea birocraţiei excesive din cele două ţări.
Interes pentru industria aeronautică comercială
Tradiţia colaborării în domeniul militar ar putea asigura un boost necesar industriei de apărare româneşti care are şansa de a-şi consolida poziţia şi în industria civilă, ruşii arătându-se interesaţi de producerea de avioane comerciale. Rusia ar fi interesată să producă nu neapărat armament, ci avioane comerciale, domeniu în care avem totuşi o tradiţie. Şi în prezent, la Romaero se fabrică piese pentru Boeing sau Airbus, unele chiar în regim de exclusivitate. Ruşii analizează oportunitatea construirii de avioane în România sau numai a furnizărilor de piese.
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
