Vișinescu poate fi anchetat. Află ce stă la baza deciziei

Această lege a înlăturat prescripția pentru omor, în diferite situații.

Legea adoptată în martie 2012 prevede înlaturarea prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de omor (omor, omor calificat, omor deosebit de grav și infracțiuni intenționate care au avut ca urmare moartea victimei) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție la data intrării în vigoare a acestei legi. De asemenea, a fost introdusă sintagma „indiferent de data la care au fost comise” pentru imprescriptibilitatea infracțiunilor de genocid, crime contra umanității și de război.

În cazul Vișinescu, pot fi luate în calcul două variante:

În perioada comunismului prescripția a fost suspendată, deci nu a curs. Există hotărâri judecătorești în acest sens. Asta înseamnă că termenul de prescripție începe să curgă din 22 decembrie 1989, când a fost înlăturat regimul comunist. Termenul la care se împlinește prescripția specială pentru omor deosebit de grav este de 22 de ani și jumătate, adică în iunie 2012. Altfel spus, în martie 2012, când a intrat în vigoare Legea 27/2012, prescripția specială nu se împlinise în cazul Vișinescu.

Cea de-a doua variantă ar fi aceea că prizonierii erau „persoane căzute sub puterea adversarilor” (politici, în astfel de cazuri), ceea ce scoate cazul Vișinescu din sfera dreptului comun și îl duce în sfera normelor legale dedicate „infracțiunilor de genocid, crime contra umanității și de război”. Legea 27/2012 prevede și imprescriptibilitatea infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război „indiferent de data la care au fost comise”. Aceste infracțiuni pot fi cercetate și judecate oricând. Există, așadar, și varianta încadrării faptelor comise de Alexandru Vișinescu în categoria „crime împotriva umanității” care nu se prescriu niciodată, indiferent de legea națională de la data comiterii lor.

Procurorii și judecătorii au obligația de a încadra juridic faptele descrise în sesizarea IICCMER în cazul Vișinescu în funcție de anchetă și de probe, dar și pe baza dreptului internațional (art. I al Conventiei ONU asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor împotriva umanității).

Convenția ONU pornește de la un precedent istoric ilustru, cel al Cartei Tribunalului Militar Internațional de la Nürnberg, ale cărei principii de drept internațional sunt recunoscute ulterior prin Rezoluțiile ONU 3 (I) și 95 (I) din 13 februarie 1946 și 11 decembrie 1946. Finalitatea Convenției ONU este aceea de a stabili un regim juridic derogator pentru un set de infracțiuni, în sensul în care acestea sunt declarate imprescriptibile, indiferent de momentul la care au fost comise și indiferent dacă, la momentul comiterii lor, acestea constituiau încălcări ale legii penale naționale în țările in care au fost comise (Rezoluția Adunării Generale ONU, nr. 2391 (XXIII) din 26 noiembrie 1968, Art. 1). Este de notorietate că aceste prevederi s-au aplicat pentru fapte comise anterior adoptării lor (cum sunt crimele de genocid, contra umanității și de război din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial).

Legea 27/2012 și dreptul internațional le permit procurorilor să facă ancheta și judecătorilor să condamne, pe baza de probe.

Legea 27/2012 a fost redactată de Monica Macovei împreună cu fostul deputat PDL Sever Voinescu.

Citiți și Parchetul General cere dosarul torționarului Vișinescu