Voltaire – Tratat despre toleranță

În Tratat despre toleranță Voltaire porneşte de la cazul nefericit al unui protestant executat în Franţa, pe nedrept, în urma acuzaţiei de a-şi fi ucis unul dintre fii pentru a-l împiedica să se convertească la catolicism. Filosoful iluminist accentuează ideea că toleranța faţă de semeni, indiferent de credinţa lor religioasă, este esenţială pentru o societate umanizată şi progresistă.
Sarcasmul la adresa Bisericii Catolice, a sectelor şi a practicilor adesea infexibile şi sângeroase adaugă savoare diatribei filosofului iluminist. Voltaire militează în favoarea drepturilor civile, a libertăţilor şi toleranţei universale. El condamnă totodată tirania superstiţiei şi recomandă „regimul rațiunii”.

Lui Voltaire i se atribuie fraza, considerată deviză a toleranței: “Je n’aime pas vos idées, mais je me batterai jusqu’à la mort pour que vous puissiez les exprimer” (“Nu-mi plac ideile dumneavoastră, dar voi lupta până la moarte pentru ca dumneavoastră să le puteți exprima”).

Superstiția, asa cum este ea definită filologic, apare ca o credință primitivă, bazată pe rămășițe ale magiei și animismului, pe concepții retrograde, neconforme cu nivelul cunoașterii științifice, pe admiterea forței spiritelor bune și rele, a miracolelor, farmecelor, vrăjilor, semnelor prevestitoare etc.

Filozoful Voltaire demolează superstițiile spunând: „Superstiția este adversara, opusul rațiunii. Dintre toate popoarele, cel mai prost și mai rău este cel mai superstițios”, “superstițiosul este asemenea tigrului, care mai ucide și mai sfâșie chiar și după ce s-a săturat”.

În pravila bisericească ortodoxă se spune că “superstiţia este o credinţă de prisos (falsă), prin care Dumnezeu este defăimat. Preoţii ortodocşi au atras atenţia, în nenumărate rânduri, că este interzisă credinţa în superstiţii. Când „frica de Dumnezeu” se transformă în „frică de superstiţii”, acestea ajung să fie ridicate la rang de religie.

Pentru Voltaire, superstiția devine o practică periculoasă atunci când oamenii îmbrățișează o religie pură. Filosoful credea că “nu trebuie să încercăm să îi hrănim cu jir și ghindă pe cei pe care Dumnezeu încearcă să-i hrănească cu pâinea lui”.

 „Superstiția este pentru religie ceea ce astrologia este pentru astronomie, adică fiica nebună a unei mame înţelepte.” – Voltaire

François-Marie Arouet (1694-1778), cunoscut sub pseudonimul Voltaire, a fost un ilustru filosof  francez iluminist, dramaturg, istoric, poet, romancier, eseist şi pamfletist. Cunoscut şi îndrăgit de public pentru discursul său acid, Voltaire a atacat instituţia Bisericii Catolice, susţinând libertatea cultelor, libertatea de expresie şi laicizarea statului. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără:  romanul filosofic Zadig, nuvela Candide, piesa de teatru Oedip, poemul epic Henriada, Scrisori filosofice.