Zi a marilor aniversări la Festivalul „Enescu”

Ziua de sâmbătă, 6 septembrie 2025, aduce pe scenele Festivalului Internațional „George Enescu” un spectru de evenimente care traversează secole și stiluri muzicale, transformându-se într-o veritabilă frescă a memoriei și a inovației. De la omagiul adus lui Pierre Boulez, titanul avangardei franceze, la celebrarea lui Dinu Lipatti și a lui George Enescu, până la farmecul barocului napolitan și exuberanța simfoniilor romantice, publicul va trăi o zi ce rezumă, într-un mod spectaculos, spiritul festivalului: dialogul viu dintre trecut și prezent. Ultimele bilete sunt disponibile online, în platforma Eventim.ro, și în format fizic, în lanțul de librării Cărturești și la intrarea în sala de concert.

• Acordul Mercosur a intrat în vigoare
• Bolojan: Pensia specială nu va mai putea fi cumulată cu salariul în sectorul public. CSM arată că proiectul adoptat de Guvern e neconstituțional
• Topul libertății presei: România, locul 49 mondial. Ce state africane o depășesc
• Q Magazine face-to-face with Alexandru Balan. Pawn. Spy. Traitor.
• Din fabrica Philip Morris România de la Otopeni spre 54 de țări, pe 5 continente

Dimineața începe la Sala Auditorium a MNAR, la ora 11:00, cu un concert semnat de Ensemble Intercontemporain, ansamblul fondat de însuși Pierre Boulez, la Paris, în 1976. Cu ocazia centenarului nașterii sale, festivalul îi dedică un portret muzical, construit ca o călătorie prin diferitele ipostaze ale creației sale.

Ca un omagiu adus gazdei spirituale a festivalului, recitalul debutează cu „Impresii din copilărie” de George Enescu, o suită pentru vioară și pian ce evocă fragmente poetice de viață, transformate de compozitor într-o succesiune de miniaturi expresive. Urmează apoi universul boulezian – de la lucrările pentru pian (12 Notations și Incises), prezentate în versiunile lor inițiale, până la metamorfozele electronice din Anthèmes 2 pentru vioară și Dialogue de l’ombre double pentru clarinet, ambele concepute cu sprijinul IRCAM, instituția de cercetare în muzică și acustică înființată de Boulez la Paris.

Prin Diego Tosi (vioară), Martin Adámek (clarinet) și Dimitri Vassilakis (pian), alături de artiștii IRCAM Augustin Muller (electronics) și Sylvain Cadars (inginer de sunet), publicul va descoperi dimensiunea vie a unei creații care a schimbat radical chipul muzicii contemporane.

La ora 13:00, la Sala Radio, Orchestra Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, sub bagheta lui Sascha Goetzel, propune un concert construit pe tema aniversării și memoriei. Sunt rememorate două figuri fundamentale ale muzicii românești: George Enescu (70 de ani de la dispariție) și Dinu Lipatti (75 de ani de la moarte).

Concertul se deschide cu Vocea naturii de Enescu, parte dintr-o suită rămasă neterminată, dar care poartă în ea spiritul contemplativ al compozitorului și fascinația pentru ciclurile naturii. Urmează două lucrări ale lui Dinu Lipatti: Concertino în stil clasic, compus la doar 19 ani, o demonstrație de maturitate timpurie, cu o formă clară și eleganță neoclasică, și Dansurile românești, în versiunea pentru pian și orchestră – o lucrare cu vitalitate folclorică, scrisă în anii parizieni ai tânărului compozitor.

Solista acestui concert este pianista rusă Tatiana Dorokhova, câștigătoare a Concursului Internațional George Enescu 2024, o prezență ce confirmă legătura dintre competiție și festival, două ramuri ale aceleiași tradiții. Programul se încheie cu Simfonia nr. 1 de Călin Ioachimescu, o lucrare a contemporaneității românești, în care compozitorul aduce un omagiu lui Mahler, explorând dimensiuni orchestrale vaste și tensionate.

La ora 16:30, Orchestra de Cameră din Basel, dirijată de Pierre Bleuse, o are ca invitată pe celebra violoncelistă Sol Gabetta, artistă de origine argentiniană, recunoscută pentru sunetul său vibrant și emoționalitatea intensă.

Concertul se deschide cu Simfonia de cameră pentru 12 instrumente, Op. 33 de George Enescu – ultima lucrare orchestrală a compozitorului, prezentată pentru prima oară la ediția inaugurală a Festivalului Enescu, în 1958. Este un „cântec al lebedei”, dens și profund, care pune în lumină complexitatea armonică și arhitectura riguroasă a compozitorului român.

Urmează Concertul pentru violoncel în re minor de Édouard Lalo, o partitură cu accente iberice, contrastând lirism și dramatism, ce oferă solistului o oportunitate de virtuozitate strălucitoare. Finalul serii este rezervat Simfoniei a VII-a de Ludwig van Beethoven, descrisă de Richard Wagner drept „apoteoza dansului”. Este o lucrare în care forța ritmică și bucuria vitală ating un apogeu de intensitate, ridicând publicul într-o atmosferă de entuziasm colectiv.

La ora 19:30, Sala Palatului găzduiește un concert grandios, în care Orchestra de Tineret Gustav Mahler și Orchestra Română de Tineret, conduse de Manfred Honeck, propun un program construit în jurul ideii de destin.

Concertul începe cu uvertura operei Don Giovanni de Mozart, un amestec de lumină și întuneric, tragedie și instinct. Urmează Concertul pentru vioară în re major, Op. 35 de Erich Wolfgang Korngold, o lucrare de referință a secolului XX, ce îmbină rafinamentul simfonic cu lirismul inspirat de propria sa muzică de film. Solistul este violonistul francez Renaud Capuçon, apreciat pe marile scene internaționale pentru sunetul său cald și prezența scenică carismatică.

Finalul aparține lui Piotr Ilici Ceaikovski, prin Simfonia a V-a în mi minor, Op. 64. Această lucrare este cunoscută pentru tema destinului, care revine obsesiv în fiecare parte, transformându-se într-o călătorie emoțională de o intensitate covârșitoare. Sub bagheta lui Honeck, partitura promite un final de seară de neuitat.

Ziua se încheie cu un concert de baroc napolitan la Ateneul Român, de la ora 22:30. Accademia Bizantina, sub conducerea lui Ottavio Dantone, propune publicului lucrări semnate de Pergolesi, Conforto, Caballone și Scarlatti.

Programul, intitulat sugestiv „The Gold of Naples”, readuce în atenție compozitori mai puțin cunoscuți, dar esențiali pentru strălucirea epocii baroce. Arii și concerte pentru vioară, pagini orchestrale pline de vivacitate și rafinament vor fi interpretate de solista Valeria la Grotta (soprană), basul Omar Montanari și de ansamblul condus de concertmaestrul Alessandro Tampieri. Este un final de zi care transportă publicul în atmosfera sudului italian din secolul al XVIII-lea, acolo unde muzica respira culoare, emoție și teatralitate.

De la meditațiile intime ale lui Enescu și prospețimea lui Lipatti la radicalismul lui Boulez, de la exuberanța romantică a lui Ceaikovski și Beethoven la delicatețea barocului napolitan, ziua de 6 septembrie 2025 se configurează ca un arc între epoci și stiluri, între tradiție și modernitate. Este o zi ce reflectă în întregime filosofia Festivalului Enescu: deschiderea către dialogul universal al muzicii, capacitatea acesteia de a uni, emoționa și înnobila.