11 martie 2004. Să nu uităm!

11 pare a fi o cifră fatidică. Pentru SUA, pentru Europa, 11 e ziua în care fața lumii s-a schimbat. Mai întâi au fost atentatele teroriste din SUA, de pe 11 septembrie 2001, iar apoi Europa s-a cutremurat pe 11 martie 2004, când, la Madrid, patru trenuri care se îndreptau spre gara Atocha au fost devastate de explozia unor bombe. De atunci au trecut 15 ani. Să nu uităm!

Citeşte şi: Cucerirea Dubaiului. 4 români care au reușit

Scenariul terorii din 11 martie 2004 de la Madrid a fost orchestrat cu 12 rucsacuri încărcate cu peste o sută de kilograme de explozibil, care au fost dispuse în patru trenuri. Prima explozie s-a produs în trenul care venea de la Guadalajara şi intra în gara Atocha din centrul Madridului în jurul orei locale 07.39, urmat la doar câteva secunde de alte explozii la un tren care sosea din direcţia Alcala de Henares.

La ora 07.40, la staţia Santa Eugenia, situată în cartierul mărginaş Villa de Vallecas, o altă explozie s-a produs în trenul cu navetişti care venea din direcţia Alcala de Henares. Cu câteva secunde înainte ca uşile să se deschidă, o altă bombă plasată în acelaşi tren a explodat, aruncând în aer vagonul trei.

Coşmarul a continuat la ora locală 08.00, în staţia Pozo del Tio Raimundo, în zona de sud-est a capitalei, când alte două bombe au explodat într-un alt tren care venea tot din gara Alcala de Henares. În total, zece bombe au explodat în cele patru trenuri. În afară de cele zece bombe care au explodat, artificierii poliţiei au procedat la explozia controlată a altor trei dispozitive explozive.

Atentatul a lăsat în urma 191 de morți și 1858 de răniți, fiind cel mai mare atac terorist din istoria Europei de la tragedia de la Lockerbie, Scoţia din 1988, soldat cu 270 de morţi şi după atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA soldate cu 2.978 de morţi.

Peste aproape o lună, în data de 3 aprilie 2004, a fost descoperită întreaga celula teroristă responsabilă de atentat, ascunsă în Leganés, un orășel din suburbiile Madridului. În cele din urmă, încolțiți de forțele de securitate, aceștia s-au sinucis, aruncând în aer edificiul in care se refugiaseră.

Costin Georgescu este un om politic român, deputat în legislatura 1996 – 2000. A îndeplinit funcția de director al SRI între anii 1997 – 2000. Sursa foto: cotidianul.ro

„Sunt amintiri triste amestecate cu dorinţa de a nu se mai repeta. Din păcate, se întâmplă peste tot în Europa şi pe glob. Este o lume expusă foarte mult ameninţărilor teroriste, care au mai scăzut în ultima vreme datorită Statului Islamic care a dispărut de pe hartă, dar alerta teroristă se menţine. E o luptă permanentă a societăţii civilizate împotriva acestora, în special după 11 septembrie 2001, când în SUA au fost distruse turnurile gemene de către forţe teroriste.

Sancțiunile date împotriva teroriștilor sunt prea mici. Ar trebui să fie mai dure și împotriva lor și împotriva celor ce-i sprijină. Noi vedem doar fața terorismului, dar, în spate sunt cei care obțin banii, cei care antrenează, cei care găsesc și racolează copii pe care-i instruiesc ca să ajungă teroriști.

Drepturile omului trebuie respectate, dar, mai întâi de toate, trebuie respectate cele ale omului cinstit, civilizat, care vrea să trăiască civilizat. După mine, o persoană care aruncă bombe, omoară oameni nevinovați, copii, bătrâni, ăla nu mai e om.”, susține Costin Georgescu, fost șef al Serviciului Român de Informații pentru Q Magazine.

Dintre cei 191 de morţi, 41 au fost cetăţeni străini, între care 16 români.  Autorităţile române au condamnat în termeni fermi actele teroriste ale căror victime au fost oameni nevinovaţi. Acestea s-au implicat din punct de vedere emoţional şi material pentru ajutorarea familiilor românilor ucişi sau răniţi în atentatele de la Madrid.

Premierul de la acea vreme, Adrian Năstase, a participat la slujba comemorativă în memoria victimelor atentatelor din Madrid, desfăşurată la Catedrala metropolitană Almudena, în prezenţa regelui Spaniei, Juan Carlos, şi a reginei Sofia. De asemenea, autorităţile au transmis numeroase mesaje de condoleanţe familiilor victimelor atentatelor de la Madrid.

„Serviciile, la această oră, colaborează. Și asta e soluția acum, să existe o permanentă legătură între toate statele civilizate, în primul rând cele din ONU, din UE, SUA, Canada, Australia, Japonia, dar și cu celelalte.

Lupta împotriva terorismului este o luptă a întregii societăți. România, de mulți ani de zile, s-a angrenat în această cursă. Avem o pregătire temeinică a oamenilor care fac această activitate. Este o brigadă de luptă antitero, pe care îi vedem și la suprafață, ei asigură protecția în toate aeroporturile din România, de pildă.

Noi, în țară, nu am avut atentate și lumea stă liniștită. Elveția și Luxemburgul sunt un exemplu pentru România. Populația de aici știe să se protejeze. Orice informație care privește spionajul, domeniul criminalității și chiar cel al terorismului este imediat comunicată către oameni. S-a ajuns la un asemenea nivel de civilizație în care cetățenii știu și ei să se protejeze.

Nu poi să aștepți numai de la servicii și de la poliție. Le ceri prea mult, de multe ori. ”, este de părere Costin Georgescu, fost sef al SRI.

Procesul celor 29 de suspecţi în cazul atentatelor de la Madrid a fost cel mai important organizat vreodată în Europa pentru acţiuni teroriste. La încheierea lui, pe 2 iulie 2007, acuzarea a cerut pedepse cu închisoarea, însumând 311.865 de ani pentru toţi cei 28 de acuzaţi, dar legea spaniolă prevede, însă, o limită de 40 de ani de detenţie pentru actele de terorism.

Dintre cele 29 de persoane puse sub acuzare, opt au fost achitate, restul de 21 fiind condamnate la ani grei de închisoare.

Printre cei condamnaţi s-au numărat marocanul Jamal Zugam – la 42.922 de ani de închisoare – compatriotul acestuia Orman el-Gnaoui – la 42.924 de ani de închisoare şi spaniolul Jose Emilio Suarez Trashorras – la 34.715 ani de închisoare. Presupusul şef al reţelei de terorişti care a pus la cale atentatele, Hassan al-Haski, ca şi membrii acesteia au fost condamnaţi la câte 15 ani, respectiv 12 ani de închisoare, pentru apartenenţă la o organizaţie teroristă, fără să le fie însă dovedită legătura cu atentatele din Madrid.

Anul trecut, în 2018, au avut loc în Uniunea europeană 15 atentate islamiste, din care 3 în Franţa. Pe glob, în perioada 2001 – 2014, peste 100 de mii de oameni au murit în urma unor atentate teroriste.