16% dintre pământeni au 57% din toată bogăția umanității

Trăim cea mai lungă perioadă fără războaie mari din istoria omenirii. Ultima mare conflagrație, care a măcinat întreaga omenire, s-a sfârșit acum 76 de ani. De atunci, omenirea și-a revenit economic, populația s-a înmulțit și trăiește din ce în ce mai mult. Și, mai ales, acumulează avere.  

• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României

AVERE MĂRITĂ DE DOUĂ ORI ÎN NUMAI 20 DE ANI

Deși au conținut două crize economice majore, cu impact global, ultimii 20 de ani au adus o bogăție nemaiîntâlnită la scară planetară.

Anul trecut, cei 5,23 miliarde de adulți de pe glob dețineau o avere cumulată de 418 000 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că fiecare dintre aceștia are, în medie, o avere de aproape 80 000 de dolari.

Fiecare adult al planetei deține, în medie, o avere financiară, adică bani în numerar, acțiuni sau obligațiuni, de aproape 49 000 de dolari, are proprietăți care valorează puțin peste 41 000 de dolari și are datorii de peste 10 000 de dolari.

Problema valorilor medii aritmetice este aceea că ele se obțin din valori distribuite extrem de inegal. Bunăoară, doar 280 de milioane din cei peste 5,2 miliarde de adulți de pe glob, adică cei nord-americani, dețin o treime din averea întregului pământ: 136 000 de miliarde de dolari au împreună acești 280 de milioane de nord-americani. Adică, la fiecare sută de dolari existentă în lume, 32 de dolari se găsesc în America de Nord. Drept pentru care, media averii fiecărui nord-american atinge colosala valoare de 487 000 de dolari, cu 394 000 de dolari avuție financiară, 156 000 de dolari valoarea proprietăților deținute și cu datorii de 65 000 de dolari.

Europenii par ceva mai modești: 590 de milioane de adulți dețin doar un sfert (24,67%, 103 000 de miliarde de dolari) din averea lumii, cu o medie de 175 000 de dolari pe fiecare locuitor (de peste 18 ani) al bătrânului continent. Adică, fiecare european are, doar o treime din averea unui american mediu.

Împreună, cele două continente, Europa și America de Nord dețin mai mult de jumătate (57%) din averea întregii planete. Simplu: 16% dintre pământeni au 57% din toată bogăția umanității!

Chinezii, a cincea parte a omenirii, 21% dintre adulții din lume, dețin și ei aproape 18% din averea  globală (75 000 de miliarde de dolari). Și încă 18% (tot 75 000 de miliarde de dolari) dețin un sfert din pământeni (restul asiaticilor, fără chinezi și indieni). 67 000 de dolari este averea fiecărui chinez, în medie și 61 000 de dolari este averea fiecărui asiatic.

Indienii, aproape la fel de mulți adulți precum chinezii (17% dintre pământeni) sunt mult mai săraci: doar 14 000 de dolari pentru fiecare dintre ei și aproape 13 000 de miliarde de dolari împreună. Indienii sunt, adică, de patru ori și jumătate mai săraci decât chinezii. America Latină și Africa, cu peste 20% din populația adultă a lumii, nu dețin mai mult de 4% din averea la nivel planetar.

Omenirea și-a mărit averea de mai bine de două ori în numai 20 de ani, cei mai prosperi din istoria umanității. De fapt, cea mai mare creștere a bogăției mondiale s-a petrecut în deceniul 2000-2010, atunci când fiecare adult și-a crescut averea de la 31 000 de dolari la 61 000 de dolari.

Europenii bogați s-au îmbogățit cel mai rapid anul trecut, cu prilejul pandemiei și al marii închideri în case. Consumul fiind redus, oamenii au pus banii la saltea, devenind astfel mai bogați și mai plini de bani. Scumpirea caselor a adus și mai multă bogăție.

Suedezii, altminteri oricum bogați, au avut cea mai mare creștere a avuției personale (19,8%), urmați fiind de belgieni (18,2%) și de nemți (17,7%).

Americanii au marcat și ei o creștere de avere de 9%. Și națiunile cele mai lovite de criză, italienii și spaniolii au cetățeni mai bogați, cu 9,3%, respectiv cu 7,9%. Printre performerii la nivel global îi găsim și pe est-europeni: cehii au 16,4% la avere, polonezii 7,5%,  iar românii 4,8%. Alții și-au văzut averea redusă de criză: rușii au pierdut 9,6% din avere, iar brazilienii 24,1%.

14,9% dintre elvețieni sunt milionari

MAI BINE DECÂT RUȘII

Să ne uităm și la distribuția averilor pe națiuni. Cei 250 de milioane de adulți din SUA au, în medie, câte 505 000 de dolari. 26,3% dintre ei au fiecare mai puțin de 10 000 de dolari, 28,5%  dintre ei au între 10 000 și 100 000 de dolari, 36,4% dintre ei au între 100 000 și 1 milion de dolari și 8,8% dintre ei sunt milionari.

Impresionant. Și totuși, sunt alții și mai bogați decât americanii: elvețienii, bunăoară. Cu mai puțin de 7 milioane de adulți, fiecare elvețian deține, în medie, o avere de 674 000 de dolari. Elveția are un procentaj imens de milionari: 14,9%. Adică aproximativ fiecare al șaselea elvețian este milionar! Cei care dețin sub 10 000 de dolari reprezintă 11,9% dintre elvețieni. 39,6% dintre ei au între 100 000 și 1 milion de dolari, iar 33,7% dintre ei dețin între 10 000 și 100 000 de dolari.

Britanicii, bogați și ei, au, în medie câte 290 000 de dolari, 4,7% dintre ei fiind milionari și 18% săraci (adică sub 10 000 de dolari avere). În schimb, jumătate dintre britanici (49,5%) se găsesc în clasa medie, deținând între 100 000 și 1 milion de dolari.

Cum stă România? Ei bine, avuția netă a fiecăruia dintre cei 15,2 milioane de adulți români este de 50 000 de dolari. Doar 0,3% dintre români sunt milionari și doar 9,1% în clasa medie (având între 100 000 și 1 milion de dolari). Aproape 60% dintre noi (58,5%) avem averi modeste, între 10 000 și 100 000 de dolari, iar 32,1% dintre concetățenii noștri sunt de-a dreptul săraci (cu averi mai mici de 10 000 de dolari).

Stăm mult mai bine decât cei 112 milioane de ruși, cu o avere medie de doar 27 000 de dolari.

Rușii au printre ei un procentaj de milionari mai mic decât al nostru, de doar 0,2% și un procentaj imens de săraci, 72,8% din populația adultă având mai puțin de 10 000 de dolari.

Clasa medie în Rusia este extrem de îngustă, cu 3,1% din populație deținând, în medie, între 100 000 și 1 milion de dolari și 23,8% dintre adulți deținând, în medie, între 10 000 și 100 000 de dolari.

Dacă ieșim bine comparându-ne cu rușii, hai să ne comparăm cu celelalte state estice.

Cei 7,8 milioane de adulți unguri nu stau nici ei cu mult mai bine: 53 600 de dolari avuție medie netă, tot 0,3% dintre ei sunt milionari și tot unul din 10 (10,7%) se află în clasa medie, deținând între 100 000 și 1 milion de dolari. Ponderea săracilor este, însă, mai mică decât la noi, doar 21,45% dintre unguri având mai puțin de 10 000 de dolari. În schimb, două treimi dintre ei (67,6%) dețin între 10 000 și 100 000 de dolari.

Polonezii ne depășesc mai vizibil: 67 500 de dolari averea medie netă a fiecăruia dintre cei 30 de milioane de adulți polonezi. Procentajul milionarilor este mai mare (0,5%), iar în clasa medie sunt mult mai mulți (14,9% au averi între 100 000 și 1 milion de dolari). Și cei săraci (sub 10 000 de dolari) sunt mai puțini, doar 19,8%, iar cei cu averi între 10 000 și 100 000 de dolari sunt grosul populației, 64,8%.

Cehii stau și mai bine: 78 100 de dolari este avuția medie netă a fiecăruia dintre cei 8,5 milioane de adulți cehi. 0,7% dintre ei sunt milionari și 14% în clasa medie (au între 100 000 și 1 milion de dolari). Săracii sunt, însă, mulți și aici, 29% având sub 10 000 de dolari și 55,7% având între 10 000 și 100 000 de dolari.

Să privim și la basarabeni. 3,1 milioane de adulți având fiecare, în medie, o avere netă de 15 490 de dolari. 61,8% dintre ei sunt săraci, deținând mai puțin de 10 000 de dolari, aproape că nu au milionari și au o clasă medie extrem de redusă, doar 1,7% deținând între 100 000 și 1 milion de dolari. În schimb, 36,5% dintre ei au avuții cuprinse între 10 000 și 100 000 de dolari.

Francezii au o avere medie netă de 299 000 de dolari, mai mult decât nemții (269 000 de dolari) și decât italienii (239 000 de dolari). Francezii au și ponderea cea mai mare a milionarilor (4,9%), mai mare decât la nemți (4,3%) sau la italieni (3%). Clasa medie, cei cu averi între 100 000 și 1 milion de dolari, este majoritară la francezi (53,3% ) și la italieni (51,4%), dar mai subțiată la germani (39,8%). Italienii (15,5%) și francezii (14,8%) au mai mulți săraci sub 10 000 de dolari decât germanii (doar 10,6%).

România
50 000 $ 
averea netă a românilor
0,3% sunt milionari
0,1% în clasa medie
58,5% au averi modeste
32,1% sunt săraci

CE NE ÎNTRISTEAZĂ

Ultima chestiune interesantă este modalitatea de compunere a averii: dacă noi avem, în medie, o avere lichidă (cash, acțiuni și obligațiuni) de doar 12 500 de dolari și o avere imobiliară de 40 700 de dolari, cu o datorie medie de doar 3 000 de dolari, ungurii au 28 500 de dolari avere lichidă, polonezii 22 000 de dolari avere lichidă, iar cehii chiar 42 000 de dolari avere lichidă. Cât privește valoarea proprietăților deținute, ungurii au aici câte 30 000 de dolari, polonezii câte 52 000 de dolari, iar cehii câte 47 000 de dolari.

Și dacă ai bani lichizi puțini, te și împrumuți puțin. Astfel încât noi avem o datorie medie de doar 3 000 de dolari, ungurii una de 5 000 de dolari, polonezii una de 7 000 de dolari, iar cehii urcă la 12 000 de dolari datoria medie pentru fiecare adult.

În ultimii 20 de ani ne-am îmbogățit cu toții, valoarea averii medii a unui român crescând de 10 ori, de la 5000 la 50 000 de dolari. Ne-am apropiat de unguri, dar ne-am depărtat de polonezi și de cehi.

Avem însă, povara unor averi foarte puțin lichide, pereții între care stăm valorând de patru ori mai mult decât banii din buzunar.

În tot estul european, prosperitatea este în zona 10 000 -100 000 de dolari, acolo unde găsim majoritatea. Milionarii și clasa medie sunt categorii subțiri, iar săracii reprezintă încă pături mari de populație adultă, cu o pondere de o treime la noi. Dacă ne uităm, însă, la ruși avem motive de satisfacție, în sensul în care am ieșit din logica sărăciei.

În fine, sărăcia din Republica Moldova ne întristează și ne aduce aminte de cel mai mare eșec al României de după 1990: ratarea Re-unirii românilor.