Zi aniversară pentru aviaţia română. 100 de ani de la prima Lege de Organizare a Aeronauticii Militare

100 de ani de aviaţie militară au fost sărbătoriţi alături de cei mai buni piloţi ai aviaţiei române care au survolat la bordul celor mai bune avioane şi elicoptere din dotarea Armatei Române, dând pentru cele câteva sute de spectatori prezenţi la eveniment, proba profesionalismului dobândit în urma a sute de ore de zbor.

Evenimentul a fost deschis de primul-ministru Victor Ponta care a ajuns la aerodromul militar la ora 12:15 însoţit de fiul său Andrei, de ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, dar şi de şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă. După zborul de curtoazie, cu cel mai bun avion al Armatei Române în acest moment, C-24J Spartan, la care primul-ministru a fost invitat să ia parte, acesta a declarat că îi felicită atât pe reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale cât şi pe cei ai Forţelor Aeriene pentru că reuşesc să îşi îndeplinească sarcinile cu succes, chiar dacă resursele pe care le au la dispoziţie sunt limitate.

„Vreau să îi felicit pe cei de la Ministerul Apărării, de la Forţele Aeriene… Cu resurse puţine reuşesc totuşi să facă misiuni extraordinare”, a declarat premierul Victor Ponta la coborârea din avion.

De asemenea, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat că avionul cu care tocmai zburase împreună cu primul-ministru este unul foarte sigur şi că Armata Română se află în acest moment într-un proces complex de dotare a flotei cu încă două astfel de avioane, unul dintre ele urmând să fie adus în ţară chiar spre sfârşitul acestui an.

„Am zburat cu Spartan de mai multe ori. Este un avion foarte sigur. Vă spuneam că Forţele Aeriene ale Armatei Române au un program complex de dotare a Armatei cu avioane de transport. Urmează să mai sosească două astfel de avioane în România: unul spre sfârşitul acestui an care este echipat MEDEVAC, adică pentru intervenţii salvatoare şi unul care urmează să sosească anul viitor şi care este echipat pentru stingerea de incendii. Cele şapte avioane Spartan vor putea executa orice misiune care vizează transportul de trupe, la incendii sau atunci când trebuie să facem intervenţii de amploare în transportul medical. Anul acesta sărbătorim 100 de ani de aviaţie militară. De-a lungul timpului aceasta a avut o dotare corespunzătoare şi o resursă umană deosebită în domeniul aviaţiei militare şi ar fi păcat ca această capabilitate pe care o are Armata Română să se piardă. De aceea era foarte important să începem cu o gamă de dotare pentru avioane multirol pentru a nu pierde aceste resurse. Primele avioane vor ajunge în ţară, probabil, în 2015, dar este foarte important ca până atunci să pregătim infrastructura, adică aeropoartele pe care vor ateriza aceste avioane şi personalul”, a spus ministrul Apărării.

Trei elicoptere IAR 330 au survolat în sincron făcând deliciul publicului cu uşoare mişcări de acrobaţie pentru ca mai apoi să lase locul avioanelor C 27J Spartan să se evidenţieze pe cerul fără niciun nor de deasupra aerodromului. Acestea din urmă au o suprafaţă de 82 de metri pătraţi putând transporta o greutate maximă de 30 de tone dispunând de o capabilitate încorporată de mânuire a încărcăturilor, tren de aterizare cu poziţie variabilă, propulsor auxiliar intern şi capabilitate de tracţiune de rezervă chiar şi pentru piste moi, ceea ce îi permite zborul la distanţă şi aterizarea pe piste neamenajate şi fără facilităţi de sprijin.

Nu în cele din urmă avionul C 130 Hercules, unul dintre avioanele care a participat la recuperarea victimelor şi răniţilor din Muntenegru, alături de Spartan, a survolat timp de jumătate de oră spre încântarea spectatorilor.

Pentru a afla mai multe detalii despre dotările acestui avion am stat de vorbă cu Locotenent Comandor Inginer, Gabriel Movileanu, inginerul-şef al escadrilei de Hercules: „Este un avion de transport strategic cu rază medie şi mare de acţiune. Poate ajunge la o înălţime maximă de 10.000 de metri, poate transporta 10 tone de încărcătură la o distanţă de 2.200 de mile. De asemenea are capacitatea de transport de 92 de militari complet echipaţi sau 74 de răniţi pe tărgi. Acest avion poate executa şi misiuni de transport de materiale, poate transporta maşini de luptă. Acest tip de aeronave a fost dintre cele care au participat la misiunea de evacuare a refugiaţilor români din Libia, acum doi ani. De asemenea tot aceste aeronave au participat la alte misiuni de ajutor umanitar cum a fost, de exemplu, în China, după cutremurul de acum patru-cinci ani, iar de curând au participat la evacuarea răniţilor de la accidentul din Muntenegru. Au participat de-a lungul vremii şi la misiuni de ajutor în ţară, în timpul inundaţiilor din 2006, sunt avioanele care fac frecvent schimbul de trupe româneşti în Afganistan. Flotila 90 este singura din România care deţine aeronave de transport şi C 130 Hercules, în mod special. Avem cinci astfel de aeronave. Spre deosebire de Spartan diferă în primul rând raza de acţiune. Acela este un avion cu rază scurtă şi medie de acţiune, noi suntem deja la un nivel superior. Cantitatea de marfă transportată este aproape dublă faţă de Spartan”.

După ce toate avioanele au coborât la sol a venit şi momentul mult aşteptat de public. La intrarea în unitate fusese organizată încă de dimineaţă o tombolă pentru cele patru zboruri de agrement pregătite de Forţele Aeriene special pentru această zi. Trei grupuri a câte 40 de persoane s-au putut bucura de un zbor cu avionul C 27J Spartan în urma extragerii biletelor câştigătoare. Echipajul care a condus avionul a fost comandat de Căpitan-Comandorul Ion Stăiculescu, instructor de zbor şi cel mai bun pilot pe acest tip de avion din România. Înălţimea maximă în timpul zborului a fost de 2.500 de metri. Deşi la prima vedere nu pare foarte atrăgător, Spartanul confirmă, chiar şi pentru un necunoscător, toate laudele care i s-au adus până acum, iar cel mai impresionant moment a fost cu siguranţă cel al aterizării când toţi cei 40 de pasageri l-au aplaudat minute în şir pe Ion Stăiculescu pentru demonstraţia de profesionalism pe care tocmai o încheiase cu succes.

100 de ani de la prima Lege de Organizare a Aeronauticii Militare
Anul acesta, Forţele Aeriene Române sărbătoresc împlinirea a 100 de ani de la apariţia primei Legi de Organizare a Aeronauticii Militare. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de aeronautică militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Serviciul cuprindea două secţii: aviaţia şi aerostaţia, iar atribuţiile sale includeau studierea, procurarea, construirea şi întrebuinţarea „aparatelor de navigaţiune ce s-ar putea utiliza în armată”; administrarea şi mobilizarea unităţilor din subordine, pe măsură ce acestea urmau să se constituie; instruirea personalului navigant şi tehnic.

Se înfiinţa, de asemenea, Corpul Aeronauţilor Permanenţi (pe baza unui angajament de trei ani) compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Foarte important era şi faptul că prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfiinţarea primelor de zbor.

La 100 de ani distanţă, în 2013, România ia decizii importante privind înzestrarea cu tehnică militară performantă a Forţelor Aeriene Române, care să-i permită să-şi îndeplinească misiunile încredinţate. În eventualitatea unui conflict armat, Forţele Aeriene Române participă, sub comandă naţională sau multinaţională, la operaţiile împotriva inamicului aerian, terestru şi maritim. Întrebuinţarea Forţelor Aeriene Române este determinată de principiile de bază ale luptei armate – defensive şi ofensive – şi se sprijină pe planificarea centralizată şi execuţia descentralizată, sinergia efectelor, concentrarea forţelor, prioritatea acţiunii ofensive, echilibrul între posibilităţi şi necesităţi, eficacitatea şi eficienţa fiecărei activităţi.

România a asigurat, în perioada 1 aprilie 2011-31 martie 2012, în cadrul misiunii KAIA – LEAD NATION, în calitate de naţiune conducătoare, conducerea activităţilor pe Aeroportul Internaţional din Kabul, fiind prima ţară care a executat această misiune pentru un mandat cu durata de un an.

Având în vedere obiectivele şi misiunile Alianţei Nord-Atlantice, România, în calitatea sa de membru cu drepturi depline, şi-a declarat disponibilitatea de a asigura forţele şi mijloacele necesare executării Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană în spaţiul aerian al Ţărilor Baltice. Ca semn al recunoaşterii nivelului său de pregătire, NATO a acceptat propunerea României şi, în consecinţă, patru aeronave MiG-21 LanceR au asigurat Serviciul de Poliţie Aeriană în Lituania, Estonia şi Letonia timp de trei luni, în 2007, în cadrul misiunii „BALTICA 2007”.

În anul 2006, militari ai Forţele Aeriene Române au preluat conducerea Aeroportului Internaţional Kabul, ca ţară conducătoare, în cadrul misiunii „KAIA 2006”. Timp de patru luni, militarii români au asigurat managementul aeroportului, coordonarea operaţiilor aeriene zilnice, analiza datelor şi prognoza meteorologică pentru asigurarea securităţii zborurilor, aprovizionării, sprijinului logistic pentru activitatea de procesare a mărfurilor şi pasagerilor pe aeroport.

Forţele Aeriene Române au mai asigurat două detaşamente de militari care au fost rotite la şase luni în misiunea „ALTHEA 2005” în EUFOR, utilizând elicoptere IAR-330 PUMA SOCAT. Peste 100 de militari, personalul navigant şi de mentenanţă au fost dislocaţi la Banja Luka, în Bosnia şi Herţegovina, şi au executat misiuni de cercetare aeriană, transport aerian, căutare-salvare şi evacuare medicală în folosul misiunii Uniunii Europene. A fost prima misiune de luptă a Forţelor Aeriene române de după cel de-al Doilea Război Mondial.

O altă direcţie importantă care a devenit parte integrantă a activităţii Forţelor Aeriene Române o constituie misiunile de intervenţie în situaţii de urgenţă civilă, cum sunt transporturile de persoane şi materiale, zborurile cu destinaţie umanitară ş.a. Între acestea pot fi menţionate operaţiile executate în anul 2011, în Libia, pentru evacuarea cetăţenilor români şi străini aflaţi în zonă de conflict, zboruri pentru transport de echipament şi materiale în Turcia pentru ajutorarea populaţiei afectate de cutremur, misiunile din Spania, Germania şi anul acesta în Muntenegru. S-au efectuat, de asemenea, misiuni de zbor pentru evacuare medicală a bolnavilor în stare gravă către centre medicale de urgenţă, dar şi acţiuni de colectare şi transport al alimentelor şi materialelor de necesitate imediată, în zonele afectate de calamităţi.

Avionul C 27J Spartan
C-27J are caracteristici de supravieţuire proprii, datorită propulsiei puternice şi designului aerodinamic care oferă calităţi de pilotare excelente, precum şi datorită unei foarte bune manevrabilităţi. Mai mult, toleranţa prin construcţie la avarii, redundanţa sistemului, separaţia fizică din construcţie, izolarea şi blindarea componentelor importante fac din Spartan un avion robust. Contractul pentru achiziţia avionului C-27J SPARTAN a fost semnat între Ministerul Apărării Naţionale şi Alenia Aeronautica SpA în decembrie 2007, iar primele avioane au fost livrate in 2010. Contractul prevede achiziţia a şapte avioane de transport scurt/mediu curier şi un pachet de suport logistic iniţial care va conţine şi simulatorul de zbor. Au fost organizate şi absolvite stagii de pregătire a personalului în Italia, care au inclus instruire teoretică, instruire pe simulator şi în zbor pentru piloţii selectaţi să opereze avionul, precum şi pregătire specializată pentru personalul tehnico-ingineresc (avionică, sistem de propulsie, motoare, armament, celulă).

Caracteristici tehnice

Generale:
– Echipaj: 3 (pilot, copilot, loadmaster);
– Capacitate de transport : 60 militari/46 paraşutişti/36 tărgi + 6 însoţitori personal medical.
Dimensiuni:
– Lungime: 22,70 m;
– Anvergură: 28,70 m;
– Înălţime: 9,7 m.
Greutate:
– Greutate gol: 17.000 kg;
– Greutate la decolare: 30.000 kg;
– Sarcina (max.): 11.500 kg.
Motoare:
– Tip: Rolls Royce AE 2100-D2 (Putere 4637 SHP);
– Număr: 2;
– Putere: 3.460 kW fiecare;
– Elice: Dowty R-391 şase pale;
– Capacitate combustibil: 12.320 kg.
Performanţe:
– Greutate maximă la decolare : 30.000 kg;
– Rulare la sol la decolare : 580 m;
– Timp de urcare la 20000 ft : 13 minute;
– Altitudine iniţială de croazieră: 9.000 m;
– Distanţă: 1.050 mile marine;
– Plafon de serviciu (max): 9.144 m;
– Viteza de croazieră (max): 300 noduri.

Avionul C 130 Hercules
Primul avion C-130A, numit până în prezent Hercules, a ieşit din producţie pe 7 aprilie 1955 şi era dotat cu motoare Allison T-56-A-1, de 3750 cp. Avionul a fost livrat armatei SUA în decembrie 1956. Primul zbor al modelului C-130B a avut loc pe 20 octombrie 1958, şi era dotat cu un radar de navigaţie mai mare plasat în botul avionului, APN-59. Variantele ulterioare au suferit mai multe îmbunătăţiri, avionul devenind mai puternic, capabil şi flexibil, acestea incluzâd şi KC-130 avion cisternă, EC-130 avion de război electronic şi AC-130 dotat cu tun de 105 mm. Mai mult de 2000 de aparate sunt în serviciu la ora actuală în peste 56 de ţări. Pe 25 octombrie 1996 primul din cele 4 aparate C-130B Hercules a intrat în înzestrarea Forţelor Aeriene Române, România fiind primul stat din fostul Tratat de la Varşovia care operează acest tip de aeronavă.

Date tehnice
Instalaţia de forţă: patru motoare turbopropulsoare Allison.
Dimensiuni:
– Lungimea: 29,8m;
– Înălţimea: 11,66m;
– Anvergura: 40,41m.
Greutatea:
– Greutatea gol: 34686kg;
– Greutatea normală la decolare: 70310kg;
– Greutatea maximă la decolare: 79380kg.
Armament:
– nu.
Sarcina utilă: 18000kg (92 militari echipaţi sau 64/84 paraşutişti)
Echipaj: 5.
Performanţe:
– Viteza maximă: 616km/h;
– Viteza de croazieră: 528km/h;
– Plafonul static: 10000m;
– Distanţa maximă de zbor: 5200km.