Delta Văcăreşti – ultima “ctitorie” a lui Ceaușescu

Bucureștiul are o inimă nouă: primul parc natural urban din România. A apărut şi s-a dezvoltat, din nesăbuința lui Ceaușescu, pe locul în care odinioară sălășluia sufletul Capitalei – Mănăstirea Văcărești, “cea mai izbutită biserică din lumea ortodoxă”.

Există minuni. Nu multe, dar există. Un ultim eșec al Epocii de Aur le-a oferit românilor nesperata șansă de a avea o veritabilă deltă în centrul Capitalei. La nici cinci kilometri de Piața Universității, natura a creat o zonă asemănătoare celei de la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Denumită “Delta Văcărești”, uimitorul ecosistem natural format peste groapa cu același nume a devenit oficial, zilele trecute, rezervaţie naturală, protejată de lege. Decizia luată de Consiliul General al Primăriei Bucureşti a fost susținută și de intervenția premierului Victor Ponta, care a solicitat urgentarea avizelor necesare transformării lacului Văcăreşti în parc natural. Va fi – promit autoritățile – unul dintre cele mai mari și atractive parcuri naturale urbane din Europa și cel mai întins (aproape 190 de hectare) din Estul bătrânului continent, o atracție turistică de nivel mondial care va da în următorii ani o nouă dimensiune Bucureștiului.

Doi ani de demersuri

Drumul de la groapă la lac și apoi la primul parc național urban din România a fost unul pe cât de anevoios, pe atât de lung și întortocheat. Descoperită în 2007 de unul dintre voluntarii Societății Ornitologice Române (SOR), Cristian Mihai, Delta din București a atras în scurt timp atenția a numeroși biologi și pasionați. Cinci ani mai târziu, în mai 2012, revista National Geographic a publicat articolul “Delta dintre blocuri”, semnalând publicului existenţa în groapa Văcăreşti din centrul Capitalei a unei zone umede întinse şi a unei oaze de biodiversitate aproape neverosimile pentru un mare oraş. Ștafeta a fost preluată de asociațiile ecologiste, printre acestea “Salvați Dunărea și Delta”, “Ecopolis” și “Kogayon”. “Doi ani au durat demersurile noastre de analiză, lobby & advocacy și, evident încă nu s-au terminat. Decizia autorităților s-a clamat politic mai demult, după ce grupul nostru de lobby (Salvați Delta, Ecopolis, Kogayon și National Geographic – prin  fotograful Helmut Ignat, cel care a descpoperit – o) a reușit să convingă Ministerul Mediului, iar studiul făcut de Kogayon a convins Academia Română să dea avizul pentru înființarea Parcului Natural Văcărești.”, a declarat, în exclusivitate pentru Q Magazine, Liviu Mihaiu, preşedintele Asociației “Salvaţi Dunărea şi Delta”.

Decizie istorică

“În cele din urmă, grație lui Attila Korodi – un ministru verde nu numai după steag, ci și unul care lucrează foarte bine cu organizațiile de protecție a Mediuluisi – și lui Victor Ponta – un premier ce înțelege mai bine problemele ecologice decât alți foști ocupanți ai fotoliului, a venit și decizia finală, iar Bucureștiul a primit avizul favorabil pentru acest proiect verde, la care avea tot dreptul din lume.”, mai spune, pentru Q Magazine, Liviu Mihaiu, care concluzionează: “Decizia este una istorică. Și nu folosesc ușor cuvinte mari. De ce? În primul rând că această “baltă a Văcăreștilor” era o problemă dificilă pentru orice rechin imobiliar, fiind o mlaștină profundă ale căror costuri de asanare și construcție sunt cvasi nerentabile. În al doilea rând pentru că jumătate din spațiile verzi ale Bucureștilor au dispărut și pentru că deficitul de metru pătrat spațiu verde este la cote cernobâlice, fiind în mod real la 9-10 mp pe cap de locuitor, în condițiile în care Comisia Europeană ne pretinde 26 mp, iar OMS 50mp. Un alt motiv este că va fi un fel de muzeu Antipa în aer liber (peste 120 de specii de faună, fie terestară, acvatică sau păsări), un “showcase” al biodiversității extrem de fermecător nu numai pentru turistul intern sau extern, ci și pentru școlile de specialitate din toată țara.”

Peste 100 de specii de animale

În Delta BucureȘtiului și-au găsit adapost, în ultimii ani, peste 100 de specii de animale, explică Ovidiu Bufnilă, responsabil cu comunicarea la SOR: “Avem aici vulpi, bizami și nevăstuici. Avem, de asemenea, broaște de lac, țestoase de lac, brotăcei si izvorași cu burtă roșie. La capitolul păsari,  lucrurile se complică în bine, existând aproximativ 90 de specii, unele sdintre ele extrem de greu de văzut și în Delta Dunării. Este cazul buhaiului de baltă și a stârcului pitic. Păsarile de apă sunt cele mai numeroase, iar găinușele de baltă sunt chiar mai numeroase decât în Balta Comana. Delta Văcărești permite observarea unor specii destul de greu de găsit pe lacurile din apropierea orașelor: rața cu cap castaniu și rața roșie. Bucureștiul are sobolani, dar cei care ajung în Delta Văcărești au ocazia să vadă bizamul, animal care nu poate fi confundat cu șobolanul și care nu stă niciodată în orașe. Acesta trăiește în special în Delta Dunării și nimeni nu înțelege cum a ajuns să își facă vizuina la câteva sute de metri de blocurile din Berceni “.

Un milion de turiști anual

De o frumusețe care i-a uimit pe specialiști, delta din inima Capitalei pune Bucureștiul pe harta turistică a lumii alături de alte câteva orașe, puține la număr (Praga, Londra, New York, Berlin sau Buenos Aires), care se pot mândri cu asemenea parcuri naturale urbane. Cu gândul la ”Conceptul Strategic Bucureşti 2035”, ce urmează să transforme orașul într-o metropolă influentă şi integrată european, autoritățile și edilii speră ca noul parc natural va atrage aproximativ un milion de turiști anual, așa cum reușește și faimoasa Costanera Sur, o rezervație naturală din Buenos Aires asemănătoare celei din București, integrată în circuitul turistic din 1985. “Parcul Natural Văcărești va fi un fel de muzeu Antipa în aer liber. Vă asigur că, atunci când va fi amenajat, zilnic vor exista grupuri  de copii și profesori care se vor plimba prin acest Parc și nu numai în perioada “Școala Altfel”. Pariul meu este că va fi cel mai mare punct de atracție al bucureștilor peste cinci ani de zile.”, a mai declarant, pentru Q Magazine, preşedintele Asociației “Salvaţi Dunarea şi Delta”

Ce câștigă România?

Rămas singurul oraș important fără arii naturale protejate, Bucureștiul avea nevoie ca de aer de o astfel de “zonă verde”. Pentru a nu mai vorbi de tendința mondială de readucere a naturii și biodiversitatii în orașe, cu beneficii majore pentru sănătatea populației. În plus, directivele europene și acordurile internaționale impun măsuri pentru susținerea terenului în mod adecvat, prin conservare și protecția sistemelor naturale, fără amplificarea substituirii acestora cu ecosisteme artificiale, ca și păstrarea și conservarea zonelor umede existente și amenajarea malurilor, oglinzilor și fronturilor cu deschidere la apă. Prin transformarea lacului Văcăreşti în parc natural românii se pot mândri cu primul Parc natural urban, cu prima arie naturală protejată urbană și cu primul “urban Wetland Center” din țară. De asemenea, Parcul Natural Văcărești înseamnă un centru puternic de educație, cercetare, conservare, recreere, un obiectiv turistic de nivel European, dar și un show-room al Deltei Dunării în capitala României, prin care vom putea promova turismul pe Dunăre și în Deltă.

Istoria zbuciumată a “bălții Văcărești”

În urmă cu sute de ani, zona bălţii Văcăreşti – cunoscută drept Valea Plângerii – era o regiune plină de mlaştini situată la marginea târgului Bucureştilor. În 1712, în apropiere, pe dealul Văcăreşti, domnitorul fanariont Nicolae Mavrocordat pune bazele Mănăstirii Văcăreşti, una dintre cele mai impresionante edificii în stil brâncovenesc construite vreodată. Aceasta va fi  terminată zece ani mai târziu, iar sfințirea va avea loc în 1724. Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, dezvoltă aşezământul, care deveine astfel o mică fortăreaţă. Mănăstirea avea să-şi cunoască declinul, peste mai bine de un secol, în 1848, când va „găzdui” o parte dintre revoluţionari pașoptiști, luaţi prizonieri. La fel se întâmplă și în 1864, când la Văcărești, devenită închisoare, sunt aduşi mulţi dintre ţăranii răsculaţi. De-a lungul timpului, la Văcărești vor fi închişi personalități de marcă, precum Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Tudor Arghezi sau Corneliu Zelea Codreanu.

Ceaușescu și distrugerea Mănăstirii Văcăreşti

În 1973, bucureștenii primeasc o veste îmbucurătoare: închisoarea Văcăreşti este dezafectată şi se demarează proiectul de restaurare a lăcașului de cult. Cu doar câteva săptămâni înaintea cutremurului din 4 martie 1977, mănăstirea este aproape restaurată. Șapte ani mai târziu, în decembrie 1984, Ceaușescu, însoțit de apropiații lui, face o vizită inopinata aici și ordonă amplasarea unui nou tribunal (conform altor păreri – amenajarea unui muzeu al arhitecturii medievale româneşti,) peste ansamblul mănăstirii. Pentru intelectualii vremii urmează zile și nopti de coșmar, în incercarea disperată de a salva Văcăreștiul. Memorii semnate de Constantin Noica, Geo Bogza, Mihai Șora, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Dinu C. Giurescu și alți intelectuali de marcă nu pot însă sensibiliza elanul distructiv al cuplului din fruntea ţării. În acei ani zeci de biserici sunt distruse, translatate sau mutilate, iar construcţii precum Spitalul Brâncovenesc, Institutul Medico-Legal “Mina Minovici”, capela acestuia și inegalabila mănăstire pe care marele arhitect G. Cantacuzino o numea “cea mai izbutită biserică din lumea ortodoxă” sunt demolate. În decembrie 1986, în preajma Crăciunului, Mănăstirea Văcărești, “inima care bătea pentru ortodoxia româneasca”, este rasă de pe fața pământului. Trei ani mai târziu, în decembrie 1989, în ziua Crăciunului, Nicolae și Elena Ceaușescu, legați la mâini și la ochi, sunt executați de către revoluționari, în urma unui proces rapid şi sumar.

Criza, țeparul și Creatorul

În în 1988, regimul Ceaușescu decide ca balta Văcărești să fie transformată, totuşi, în lac de acumulare, având rol ecologic, de control a inundațiilor și agrement. Pentru aceasta, aproximativ 200 de gospodorii sunt desfiinţate, casele dărâmate iar malurile transformate în diguri betonate. Cei mai mulţi dintre foștii proprietari, crescători de legume şi flori, sunt mutaţi cu chirie la bloc, fără despăgubiri. După 1990, terenul este disputat în instanţe pentru a fi luat înapoi de către foștii proprietari, lucru blocat însă în 2003, când Guvernul de atunci concesionează întregul teren de peste 180 de hectare, pentru o perioadă de 49 de ani, investitorului australian Tony Michael. Un “investtior” slobod la gură care promite să construiască pe suprafaţa bălţii Văcăreşti un megacomplex de divertisment, cu hipodrom, terenuri de golf, piscine, hoteluri şi restaurante, toate în valoare peste un miliard de dolari. Între timp, autoritățile află consternate că investitorul minune nu e dispus să aloce nici un ban pentru proiect şi, în plus, este expulzat din ţară pentru şedere ilegală. În tot acest timp, natura / Creatorul a lucrat cu migală zi și noapte la ambițiosul și minunatul său proiect, Delta Văcărești, devenită, astăzi, primul parc natural urban din România.