Ministrul Mircea Dumitru. Liber sau captiv?

Dacă am înțeles bine, unul din motivele de fond pentru care prim-ministrul Cioloș l-a demis pe fostul ministru Curaj a fost scoaterea pe piață a nefericirii numite oficial plan-cadru pentru gimnaziu. „Caricatură” curriculară, apud răposatul venerabil Solomon Marcus, față cu aberantul dialog al surzilor în chestiunea arhitecturii curriculare. „Meșteșug de tâmpenie”, apud furiosul universitar Mircea Miclea, față cu impardonabilul rateu curricular comunistoid. De data asta, frica și lașitatea nu au păzit bostănăria. Acum, girantul farsei curriculare din aprilie e istorie tristă. El nu mai e ministru. Farsa curriculară, în schimb, a rămas, cu umbra ei amenințând, hidoasă, toamna bobocilor gimnaziști, sezonul 2017-2018.

În ziua de joi, 21 iulie, noul titular (de două săptămâni, atunci) al portofoliului Educației a răspuns așa la întrebarea jurnalistei Ioana Nicolescu (mediafax.ro):

I.N.: Legat de curriculum, întorcându-ne la gimnaziu, au fost multe discuţii şi nemulţumiri despre curricula finală pentru clasele V-VIII. Mai mulţi experţi, profesori şi oameni din sistem au atras atenţia că nu aduce nicio modificare semnificativă la ceea ce avem în momentul de faţă. Luaţi în considerare revizuirea planurilor-cadru de la gimnaziu?

M.D.: Am această intenţie. Mi s-a spus că după o perioadă atât de lungă şi de complicată, în care au avut aceste dezbateri care nu întotdeauna au fost simple şi liniştite, nu ar fi oportun să reluăm o discuţie cu privire la planurile-cadru şi la curriculum. Însă, eu cred că dacă lucrurile nu sunt foarte bine aşezate şi clarificate, ideea de a continua inerţial pentru că anumite decizii deja au fost luate nu va avea consecinţe foarte bune şi vom vedea că peste mai mulţi ani, tot ceea ce s-a decis acum în mod rapid şi fără o reflecție matură va fi socotit un eşec. Atunci, probabil că este bine să reluăm cel puţin o parte a discuţiei cu specialiştii de la Institutului pentru Ştiinţele Educaţiei (ISE) şi cu toţi ceilalţi care au fost implicaţi în dezbaterea planurilor-cadru, mai ales.

Iar după mai puțin de încă o săptămână, adică miercuri, 27 iulie, răspunsurile ministrului la întrebările pe aceeași temă ale jurnalistei Ioana Ene Dogioiu (ziare.com) au fost următoarele:

 I.E.D.: Au fost elaborate noi planuri cadru pentru învățământul preuniversitar, caracterizate de fostul ministru prof. univ. Mircea Miclea drept „meșteșug de tâmpenie”. Dumneavoastră sunteți mulțumit de ele sau aveți intenția să le modificați?

M.D.: Am unele rezerve față de aceste planuri cadru, DAR (!) lucrurile au avansat suficient de mult, au fost luate anumite decizii, ele condiționează alte mișcări din sistem. În baza planurilor-cadru discutăm despre programele școlare, despre manuale care trebuie elaborate în următoarele luni pentru ca generația care va intra în clasa a V-a în 2017 să le aibă pe bănci. Trebuie făcute licitații. Dacă reluăm întreaga discuție, multe mișcări ar fi încetinite sau oprite.

I.E.D.: Dar dacă aceste planuri-cadru nu sunt adecvate, dacă sunt „meșteșug de tâmpenie”, merită să continuăm construcția pe un schelet defect?

M.D.: Probabil că ceea ce putem face cu planul cadru, ca să încerc totuși să găsesc o soluție de compromis, ar fi să discutăm cu conducerea Institutului de Științele Educației și cu cei care au fost implicați în dezbatere până acum despre numărul de ore pe care trebuie să le petreacă elevul în școală și cum se desfășoară ele. Cred că numărul acestor ore este foarte mare, solicită mult elevul din punct de vedere psihologic, iar rezultatele nu sunt foarte bune. Putem discuta despre calitatea educației și a orelor, dar nu cred că ne mai putem întoarce asupra discuției ca atare asupra planului-cadru.

Ba da, domnule ministru, bineînțeles că vă puteți întoarce asupra planului-cadru, dacă vreți cu adevărat! V-ați fi putut întoarce în seara zilei de 7 iulie, sau pe 8 iulie la prima oră a dimineții, dacă ați fi vrut pe bune. Citind răspunsurile dumneavoastră, eu înțeleg două lucruri: unu, că prima dată nu ați spus adevărul, creând falsa așteptare că veți chiureta urgent răul curricular făcut de predecesorul dumneavoastră și punând în loc un model curat, de secol XXI – când, de fapt, ați cumpărat, malonest, timp otrăvit; și doi, (mult-mult-mult mai rău!…) că dumneavoastră sunteți perfect conștient că planul-cadru e, în fapt, caricatură, dar, ce să vezi ghinion de neșansă, e fait accompli, și acum e prea târziu pentru a îndrepta răul adânc – mai bine îl lăsăm așa, meșteșug de tâmpenie. Dacă strănută programatorii programelor școlare și licitatorii manualelor de produs pe cale de consecință, că doar „lucrurile au avansat suficient de mult”, ce ne facem, fetelor? Iar argumentul că, vezi doamne, salvarea șade în numărul de ore pe care le petrec elevii în școală bla-bla… Iertați-mă, e pueril, nici dumneavoastră nu credeți în ceea ce spuneți!…

Pentru conformitate, îngăduiți-mi să constat că vă aflați în aceeași eroare de două ori, nu o dată, construind „ceva” pe două fundații structural inadecvate, din lut comunist. Dați lumină verde masteratelor didactice, păstrând modelul DPPD revolut din fibra programelor de licență. Și dați lumină verde programelor / manualelor de gimnaziu, girând iresponsabil modelul curricular al tabelului unic comunistoid (ah-vai, e prea târziu să mai putem corecta dezastrul!…). Și le faceți pe amândouă conștient, pentru a nu tulbura liniștea „rinocerilor Școlii de lemn”. Așa au făcut Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, tandemul Remus Pricopie & Mihnea Costoiu, Sorin Câmpeanu, Adrian Curaj. Acum, dumneavoastră faceți la fel. Așa cum am reiterat de nenumărate ori, nucile tari ale transformării de sistem sunt, de fapt, arhitecturile curriculare necomuniste, programele de licență pentru profesia didactică și inspectoratele școlare scoase din joc. În raport cu proiectele anterior menționate, conduita dumneavoastră ministerială v-a trădat prea repede: liber sunteți doar 49%.

51% sunteți captiv.

Fix în cornul rinocerului „de lemn”.

Păcat.

Trist.