„În acest domeniu pericolele cu care ne confruntăm în fiecare zi sunt din multe părţi. Sunt atacuri sponsorizate de state care ţintesc, să zicem, instituţii strategice ale unei ţări, infrastructuri critice. Aceste atacuri au loc în fiecare ţară, şi în România. Suntem o ţintă a atacurilor sponsorizate statal pentru că noi suntem membri NATO, UE şi unele state care sunt angajate în astfel de atacuri ne ţintesc şi pe noi. Ei vor să fure informaţii strategice din România şi, de asemenea, ţintesc infrastructurile noastre critice”, a spus Florin Cosmoiu, şeful Centrului Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii, astăzi, la o conferinţă pe tema evaluării constante a ameninţărilor, organizată de NATO şi Institutul Aspen.
Cosmoiu a afirmat că recent grupuri criminale au ţintit sistemele financiar-bancare din România şi că o altă ameninţare e reprezentată de atacurile cibernetice din partea extremiştilor.
„Atacurile criminale au loc în fiecare zi în România. Recent, anul acesta şi anul trecut grupuri criminale au ţintit şi sisteme financiar-bancare din România. De asemenea, ne confruntăm în fiecare zi atacurilor cibernetice din partea extremiştilor. Aceste atacuri nu sunt foarte sofisticate, capacităţile lor sunt destul de reduse, dar trebuie să menţionăm acest fenomen pentru că ei încearcă să-şi crească aceste capacităţi. România are mai multe programe pentru a-şi creşte capacitatea tehnică”, a arătat şeful Centrului Cyberint din cadrul SRI.
Într-un interviu acordat Q Magazine, Florin Cosmoiu avertiza că „suntem vizaţi de aceiaşi actori care targhetează şi ţările membre UE şi NATO. Atât timp cât împărţim aceleaşi valori, împărţim şi aceleaşi ameninţări. Agresorii deţin capabilităţi tehnologice şi resurse diferite folosite pentru derularea de atacuri cibernetice. Dacă vorbim de actori statali, aceştia au resursele necesare pentru derularea unora dintre cele mai sofisticate atacuri cibernetice, dar şi timpul necesar studierii ţintelor şi organizării unor adevărate campanii de infiltrare în sistemele informatice de interes. La polul opus sunt grupările extremiste şi teroriste care deţin un nivel tehnologic redus, derulând – de regulă – atacuri cibernetice care nu afectează grav infrastructurile atacate, însă pot crea prejudicii de imagine. Fără îndoială, cele mai periculoase atacuri sunt cele derulate de actori statali, acestea având cel mai mare impact asupra securităţii naţionale, mai ales prin prisma domeniilor ţintite, respectiv cele strategice.”

Florin Cosmoiu
Suntem în război în fiecare zi
„Când vorbim despre atribuirea exactă a atacurilor cibernetice, competiţia este încă deschisă. Tehnologia evoluează şi face mai posibilă şi mai probabilă ameninţarea. La rândul lor, atacatorii devin mai performanți, indiferent dacă vorbim de prieteni sau inamici ai statului român, însă şi noi devenim mai buni investigatori. Înregistrăm şi un amestec, un melanj de acţiuni ale acestor actori, statali şi non statali, de aceea nu i-am menţionat întâmplător. Actorii statali îşi doresc întotdeauna să nu fie identificaţi, au foarte mulţi oameni la dispoziţie, au resurse şi au obiective strategice. În condiţiile acestea investesc foarte mult în anonimizare. Plantează anumite indicii care să conducă spre altcineva, disimulează originea, ceea ce face şi mai dificilă sarcina unui investigator. De aceea nu cred că există servicii de informaţii care pot atribui cu certitudine un atac cibernetic în ziua de astăzi. România este în top 10 în ceea ce priveşte sursa atacurilor criminale, cibernetice, dar aceste topuri sunt cu origini aparente. România este penultimul punct al atacului, acel punct care anonimizează identitatea şi locaţia atacului. Aşadar, securitatea şi apărarea trebuie să fie permanente, în faţă oricui.”, a spus Cosmoiu pentru Q Magazine.

La rândul său, Prim-Adjunctul Serviciului Român de Informații, Generalul Florian Coldea, declara pentru Q Magazine:
„Faptul că activitățile guvernamentale şi comerciale se desfăşoară tot mai mult prin intermediul Internetului a oferit agresorilor cibernetici noi oportunităţi de materializare a intenţiilor lor, potenţate de o dependenţă din ce în ce mai crescută de sistemele de comunicaţii şi informaţii produse de o piaţă internaţională şi globalizată, care au adus cu sine vulnerabilităţile şi riscurile lor.
Traversăm o criză economică mondială care a generat puternice contradicţii sociale. În plus, implementarea standardelor tehnologice şi legislative europene în România este încă în stadiu incipient.
Toate aceste realităţi au oferit motivaţii în plus pentru derularea unor atacuri informatice asupra sistemelor informatice aparţinând autorităţilor publice şi entităţilor private şi a favorizat racolarea unui număr din ce în ce mai mare de specialişti IT în activităţi infracţionale informatice.
SRI consideră că România are un nivel de securitate cibernetică ce trebuie neapărat îmbunătăţit.”















































