Ce meserii sunt predispuse la depresie. Câți oameni se sinucid zilnic. CIFRE

Studii medicale desfăşurate în rândul pacienţilor cu boli cronice au arătat că depresia influenţează negativ evoluţia acestor afecţiuni. În România, printre cele mai des întâlnite boli cronice se numără bolile cardiovasculare, bolile cronice renale, diabetul şi cancerul. Din datele reunite si analizate de Centrul Medical Bellanima, Reprezentant Naţional al European Depression Association (EDA), reiese că depresia netratată este un factor major de risc pentru aceste boli cronice şi contribuie direct la deteriorarea stării de sănătate a bolnavilor.

„În februarie 2017, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că depresia a devenit prima cauză de dizabilitate la nivel mondial, precizând totodată că între depresie şi sănătatea fizică există o relaţie de influenţare reciprocă”, a declarat Codruţ Ţonoiu, Manager general şi cofondator al Centrului Medical Bellanima.

„Din aceste motive, credem că este nevoie de analize extinse, periodice, prin care să monitorizam cele mai recente studii şi recomandările autorităţilor naţionale şi internaţionale în domeniu. Prin analiza desfăşurată, ne-am propus să urmărim în ce mod intervine depresia în evoluţia unor categorii de boli cronice pentru a încuraja pacienţii să discute deschis cu medicii lor curanţi şi despre această posibilă interacţiune, dintre boala organică şi depresie, care poate duce la agravarea prognosticului.”

În România, în 2015, au fost înregistrate aproape 1 milion de cazuri de depresie.

Prevalenţa depresiei este aproape egala cu cea a cancerului (5% din populatie). Rapoartele Uniunii Europene cataloghează depresia netratată sau nediagnosticată ca factor major de risc în bolile cronice, agravând starea pacientului şi contribuind direct la creşterea ratei de mortalitate. Aceleaşi rapoarte menţionează că depresia creşte cu 50% costurile tratării unor astfel de boli.

„Pentru pacienţii care suferă de o boală cronică, este uneori dificil să discute cu medicii lor curanţi despre felul în care se simt din punct de vedere psihic sau al trăirilor emoţionale – pot simţi că le distrag acestora atenţia de la simptomele fizice pentru care s-au prezentat la medic, considerate mai importante. Cifrele ne arată însă că depresia poate deveni un factor agravant în rândul unor boli care au deja în ţara noastră o rată de mortalitate ridicată”, a declarat Roxana Stoean, medic primar psihiatru în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Câţi români suferă de boli cronice

• În 2015, peste 2 milioane de români au fost diagnosticaţi cu boli cardiovasculare. Conform Eurostat, acestea sunt principala cauza de mortalitate în România.
• Conform Direcţiei de Sănătate Publică, în 2014, în România erau peste un milion şi jumătate de bolnavi de diabet.
• Conform Societăţii Naţionale de Nefrologie, 1,4 milioane de români au o boala cronică renală.
• Conform Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, aproape un milion de români suferă de cancer (5.2% din populaţie).
• 
  

  ---

La nivel global, în 2015, aproximativ 4% din populaţie se confruntă cu depresia.

În Europa sunt înregistrate 40,27 milioane de cazuri de tulburări depresive.

Franţa: 2.949.572, Germania: 4.116.728, Ungaria: 493.783, Italia: 3.049.986, Bulgaria: 360.724, Spania: 2.408.700, Marea Britanie: 2.692.081 (cazuri înregistrate în 2015)

Datele OMS pentru România menţionează 842 de cazuri de depresie (adică 1 din 20 de romani) şi 688.815 de cazuri de tulburări anxioase (adică 1 din 27 de romani).

O statistică îngrijorătoare este incidenţa suicidului – conform statisticilor, în 2012, la nivel global, acesta a ajuns să fie a doua cauză de deces în segmentul de vârstă 15-29 de ani. În România, se remarcă o creştere a ratei de suicid, de la 10,5 la 100.000 de locuitori în 2012, la 12,2 la 100.000 de locuitori în 2013.

Impact la nivel economic:

• Costurile productivităţii scăzute cauzate de depresie şi anxietate ajung anual la aproximativ 1000 de miliarde de dolari, la nivel global – adică peste 130 de dolari pentru fiecare locuitor al planetei (2016) şi de 6 ori produsul intern brut al României pe 2015.
• Companiile europene pierd anual aproximativ 82 de miliarde de euro din cauza depresiei (2014).
• Între 22% si 55% dintre angajaţii europeni care sunt diagnosticaţi cu depresie îşi iau concediu din această cauză.

• Consecinţele economice ale incidenţei crescute a depresiei şi anxietăţii sunt resimţite pe mai multe niveluri:
• persoanele afectate nu pot munci deloc sau au randamente foarte slabe;
• angajatorii au de suferit din cauza productivităţii scăzute şi a absenţelor;
• Guvernele primesc mai puţini bani la buget şi cheltuiesc mai mult pentru sănătate şi asistenţă socială.

Aceste efecte pot fi combătute prin investiţii în tratamentul depresiei şi al anxietăţii. Conform unui studiu OMS, un singur dolar investit în tratamentul depresiei şi al anxietăţii are un return of investment de 4 dolari (stare de sănătate îmbunătăţită şi abilitatea de a munci)

Un studiu realizat în 2014 de London School of Economics în parteneriat cu European Depression Association (EDA) a constat că

• Managerii din Danemarca sunt mai empatici privind angajaţii care suferă de depresie şi sunt mai puţin înclinaţi să îi discrimineze, în comparaţie cu managerii din alte ţări europene;
• Managerii din Franţa şi Spania sunt cei mai predispuşi să recomande angajaţilor să caute ajutor specializat atunci când aceştia se confruntă cu un episod depresiv.

Conform unui studiu realizat în SUA de health.com (http://www.health.com/health/), există anumite categorii profesionale care sunt mai expuse riscului de depresie:

• Specialiştii din domeniul sănătăţii (medici, asistente, terapeuţi).În general, ei lucrează foarte mult, au un program imprevizibil şi au o mare responsabilitate în ceea ce fac.

• Persoanele din mediul artistic (inclusiv scriitorii şi oamenii din industria divertismentului)
• Profesorii (trebuie să răspundă unor exigenţe venite din mai multe medii, lucrează sub presiune)
• Agenţii de intermedieri financiare, consultanţii financiari si contabilii (aceştia au un grad foarte redus de control asupra pieţei pe care activează, dar şi responsabilităţi foarte mari)
• Agenţii de vânzări (se deplasează foarte des, au o presiune constantă pentru atingerea unui target)