Într-o corespondență virtuală de la Davos din fața computerului transmit câteva știri de remarcat din prima zi a Forumului Economic Mondial exclusiv pentru Q Magazine.
Tradiționalele manifestații ale opozanților din micul orășel aflat sub aproape doi metri de zăpadă nu mai sunt „in rem” împotriva WEF, a globalizării sau a capitalismului rapace, ci au anul acesta în centru persoana președintelui american.
De ce pierdem din competitivitate?
Trump vine acum la Davos (în timp ce vicepreședintele Mike Spence vizitează semnificativ Israelul) după 17 ani de absență a vreunui președinte al SUA, după Bill Clinton care a participat la forum în 2000, să vorbească vineri despre noua cale pe care a pornit America.

Protestatarii care au ieșit pe străzi (și în Zurich) ieri au strigat „Dump Trump!” și „No Trump, no coal, no gas, no fossil fuels!”.
Față de întrunirile de la Davos de anii trecuți, există un optimism ceva mai pronunțat. În sondajul global despre problemele economice mondiale al Forumului, criza, recesiunea globală este abia pe locul 19. Creșterea economică globală estimată de peste trei procente pentru 2018, tacticile economice „defensive” abordate în ultimii ani – precum controlul costurilor de producție, gestionarea riscurilor valutare și creșterea rezervelor de capital au produs un efect pozitiv asupra economiei mondiale. Acum la Davos se vor pune în principal problemele economiei orientate spre creștere bazată pe talente, digitalizare și inovare.
Se pare însă că anul acesta se exprimă cu o din ce în ce mai mare putere nevoia de implicare socială a liderilor business-ului mondial. Tema în dezbatere de anul acesta de la Davos este „Creating a Shared Future in a Factured World” și vorbește despre preocupările managerilor din businessul mondial pentru potențialul impact al inegalității veniturilor asupra mediului social și de business.
Așadar, lumea business-ului se teme de o criză economică generată de o criză socială.
În România, preocupată de continua apariție de guverne, situația de fapt de la baza socială a afacerilor este încă neanalizată, neluată în seamă cu seriozitate, ori este „tratată” cu populisme sau creșteri de venituri care în fapt, în context negativ fiscal și inflaționist, devin pierderi pentru cetățean.
Poate nu ar fi rău să ne uităm cu mare atenție la ce vor întreprinde liderii lumii afacerilor la Davos în această direcție. România fiind fractal, în mic, exact în situația care caracterizează global economia. Avem o creștere economică optimizantă, dar care are loc în contextul bombei cu ceas sociale a veniturilor mici ale angajaților și a sărăciei care se extinde, în paralel cu pierderea de competitivitate pe toate liniile comparativ cu celelalte state europene.
Mai multe voci au vorbit ieri împotriva izolaționismului și protecționismului economic – printre care primul ministru al Indiei, Narendra Modi, în discursul de deschidere al dezbaterilor. Din nou, desigur, reacții indirecte la politica economică americană și la tezele președintelui Trump.

Primul ministru al Indiei, Narendra Modi
Modi a vorbit despre o semnificativă scădere a investițiilor internaționale și despre o stopare a creșterii comerțului internațional cauzate de politicile protecționiste care blochează globalizarea și creșterea economică. Comentatorii economici vorbesc după acest discurs despre profilarea unui conflict economic între Statele Unite și India – țară despre care se estimează că în următorii ani va depăși ca volum economia americană.
Primul ministru canadian Justin Trudeau a subliniat în discursul său două chestiuni care privesc în modul cel mai direct și mediul de afaceri românesc. Acesta a vorbit despre inegalitatea de gen din lumea afacerilor de astăzi (în fapt o altă problemă ieșită în evidență tot dinspre SUA…).

Justin Trudeau la Davos
„Hărțuirea sexuală este sistemică și inacceptabilă” a spus primul ministru canadian, care a cerut liderilor din business-ul mondial prezenți la Davos să angajeze, să promoveze și să păstreze în companii mai multe femei, lucru care “ar duce la o mai mare diversitate de idei, la o mai mare inovare și la mai puține dispute”.
Pentru antreprenorii români se potrivește în context proverbul (pronunțabil și în franceza canadiană): „A bon entendeur, salut!”.
Astăzi sunt așteptate discursurile lui Macron și ale Angelei Merkel. Dincolo de mesajele „globale” ar trebui să fim atenți la referirile celor doi care interesează România. Situația politică din Germania sau procesul de reforme din Hexagon pot aduce nuanțe interesante în discuția despre viitorul Europei.













































