Alegeri în țara cu cele mai bogate resurse de petrol din lume

Alegeri parlamentare în țara cu unele dintre cele mai bogate resurse de petrol din lume. În Irak s-au deschis secțiile de vot, iar peste 24 de milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru a-și desemna cei 329 de parlamentari. Sunt primele alegeri de la victoria împotriva organizaţiei Stat Islamic.

Citește și: Precizările Vaticanului în privința vizitei Papei în România

În ultimii 15 ani, de când coaliţia condusă de americani l-a înlăturat pe Saddam Hussein, ţara a cărei economie se bazează pe exploatarea petrolului, a luptat mult timp pentru a găsi formula stabilităţii. Politicienii au dezamăgit, în viziunea celor mai mulţi irakieni.Cele trei principale grupuri etnice şi religioase: arabii şiiţi, care reprezintă majoritatea, arabii suniţi şi kurzii sunt în dezacord de mai multe decenii.

Oraşul Mosul, aflat în nordul ţării a fost principala scenă a luptelor împotriva organizaţiei Stat Islamic şi necesită miliarde de dolari pentru a fi reconstruit.Tensiunile interetnice, care au izbucnit în 2006-2007, reprezintă încă o ameninţare pentru securitate, iar susţinătorii principali ai Irakului – SUA şi Iran – se află în dispută.

Irak este a doua țară de pe pământ ca rezerve de petrol, după Arabia Saudită. A fost invadat în anul 2003 de către trupele a peste 50 de state coalizate, sub conducerea SUA și a Regatului Unit. La 19 august 2010, după circa 7 ani și jumătate de ocupație, ultima unitate combatantă a forțelor militare ale SUA a fost retrasă complet. Totuși în țară vor rămâne prezenți până la 50.000 militari americani pentru misiuni speciale, necombatante, așa cum ar fi antrenarea forțelor de securitate și antiteroriste irakiene.

Ce spun alegătorii?

Unii dintre alegători şi-au exprimat îndoielile că noul parlament va fi capabil să instrumenteze provocările cu care se confruntă Irakul. „Voi merge la vot, dar voi pune un X pe buletinul meu. NU există securitate, locuri de muncă, servicii. Candidaţii urmăresc doar să îşi alinieze buzunarele, nu să ajute oamenii”, a spus un bărbat în vârstă de 61 de ani.

Prim-ministrul în exerciţiu, Haider al-Abadi, este, în opinia analiştilor, favorit, însă victoria este departe de a fi sigură. El şi-a îmbunătăţit imaginea şi poziţia odată cu victoria împotriva Stat Islamic, care a ocupat o treime din Irak. Totuşi, el a eşuat în a îmbunătăţi situaţia economică a ţării. Chiar dacă Alianţa Victoriei a lui Abadi va primi cele mai multe mandate, el trebuie să negocieze formarea unui guvern de coaliţie, care trebuie definitivat în 90 de zile de la alegeri. Unii îl consideră „răul cel mai mic”, iar cei doi principali contracandidaţi, de asemenea şiiţi, sunt Nuri al-Maliki – predecesorul său – şi comandatul Hadi al-Amiri din miliţia şiită susţinută de Iran.

Descoperă cartea anului 2018: Români de centenar

Amiri a petrecut două decenii luptând împotriva lui Saddam din exil – în Iran. În vârstă de 63 de ani, el conduce organizaţia Badr, care a luptat contra Stat Islamic. O victorie a lui Amiri ar fi şi una a Iranului, mai spun analiştii. Dar majoritatea irakienilor sunt dezamăgiţi de eroii de război şi politicienii care nu au reuşit să restabilească instituţiile statului şi să ofere servicii de educaţie şi sănătate atât de necesare.

Criticii spun că politicile dogmatice ale lui Maliki au creat o atmosferă ce a permis organizaţiei Stat Islamic să găsească adepţi şi susţinere în rândul suniţilor, în 2014. Maliki a fost înlăturat, după ce a condus timp de opt ani, însă acum încearcă o revenire. Spre deosebire de Abadi, care are un discurs interetnic, el pozează drept apărător al şiiţilor din Irak.

Minoritatea sunită a dominat poziţiile cheie din guvern în timpul erei Saddam. Maliki, care a cerut retragerea trupelor americane, şi Amiri, care vorbeşte limba farsi fluent şi a petrecut ani în exil în Iran, în timpul regimului Saddam Hussein, sunt amândoi văzuţi ca apropiaţi ai Teheranului faţă de Abadi.