Prof. dr. Vlad Gorduza: Cursurile online vor adânci discrepanțele între învățământul din mediul urban și cele rural

Răspunzând anchetei Q Magazine privind cursurile online, Prof. dr. Eusebiu Vlad Gorduza, prorectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași și Președinte al Societății Române de Genetică Medicală crede că acestea vor crea o falie și mai profundă între elevii de la sate și cei din orașe.

„Cred că conceptul de școală online va adânci discrepanțele existente la momentul de față dintre învățământul din mediul urban și cele rural și, de o manieră mai puțin marcantă, a celor dintre învățământul din marile orașe și cel din micile urbe (de fapt sate cu denumire de oraș).”, spune Profesorul Gorduza.

Răspunsurile mai multor profesori din mediul urban și rural pot fi citite aici.

„Nu cred că la nivel de Minister al Educației și Cercetării au fost făcute evaluările necesare legate de cuantificarea numărului de computere/tablete/telefoane inteligente existente la nivelul tuturor familiilor ce au copii la nivel școlar sau universitar. Ca urmare, nu cred să existe nici un fel de estimare a bugetului necesar pentru achiziționarea de către stat a unor instrumente care să permită desfășurarea online a procesului didactic.

În situația actuală de criză, statul ar trebui să facă un parteneriat cu marile companii ce furnizează servicii de internet, prin care să le oblige pe acestea să asigure la nivelul întregii țări a unei acoperiri complete cu servicii de internet de bună calitate. Pe de altă parte, statul ar trebui să sprijine familiile cu venituri reduse, ce au copii implicați în procesul educativ, cu susținerea costurilor abonamentelor de telefonie/internet, eventual cu instalarea unor restricții legate de accesul la alte resurse de pe internet, astfel încât să nu apară depășiri ale traficului de date ce ar trebui să fie plătite de părinții lipsiți de resurse financiare.

În condițiile specifice birocrației românești, crearea unei infrastructuri necesare învățământului online nu se va putea realiza în mai puțin de 2-3 ani.

Cât privește practica, la materiile care impun efectuarea de manevre ce trebuie realizate de elevi/studenți vor trebui refăcute aceste materii în momentul în care se vor relua cursurile în forma clasică.

Scăderea nivelului de analfabetism funcțional poate scădea prin implicarea ambelor categorii de actori implicați în procesul didactic. Din partea educatorilor ar trebui crescută implicarea și, în unele cazuri, și gradul de profesionalism al acestora (de exemplu, eliminarea tuturor profesorilor suplinitori ce nu au condiții pentru a ocupa un loc de muncă în învățământ, realizarea de concursuri transparente de definitivat și impunerea unor limite fie de vârstă, fie de număr de participări la un concurs de definitivat, astfel încât ca persoanele doritoare să conștientizeze că vor trebui să se pregătească minuțios pentru a reuși la astfel de concursuri). Pe de altă parte, elevii s-ar putea să fie mult mai interesați de a participa la lecții interactive online, comparativ cu situația de mobile biologice în care se găsesc peste 80% din elevii ce participă la lecțiile clasice.”, a declarat prorectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iasi pentru ancheta Q Magazine.