Juriștii francezi atrag atenția asupra NEIMPARȚIALITĂȚII CEDO din cauza legăturilor cu ONGuri. Iulia Motoc, nominalizată

Judecători, avocați, academicieni, practicieni ai dreptului, foști judecători ai Curții Europene pentru Drepturile Omului, au lansat un Apel public prin care arată că judecătorii CEDO nu mai sunt imparțiali și independenți. Mulți dintre aceștia provin de la ONG uri care au avut cauze pe rol la instanța europeană, judecate chiar de ei.

• Polița privată de sănătate sau drumul către occidentalizarea sistemului public de sănătate
• Fostul ministru Darius Vâlcov a fost eliberat condiționat
• „Mircea Lucescu” va zbura spre marile capitale ale lumii
• Sinodul a aprobat retragerea din activitate a mitropolitului Petru al Basarabiei
• Guvernul dă ajutoare de urgență pentru sprijinirea celor afectați de prăbușirea dronei

Conflictul de interese al membrilor CEDO a fost analizat pe larg într-un raport al Eurpean Center for Law & Justice (ECLJ) care a prezentat legăturile dintre judecătorii Curții și mai multe organizații neguvernamentale.

Între acestea se numără A.I.R.E. Center (Advice on Individual Rights in Europe), Amnesty International, the International Commission of Jurists (ICJ), the Helsinki committees and foundations network, Human Rights Watch (HRW), Interights (International Center for the Judicial Protection of Human Rights), and the Open Society Foundation (OSF) și diferite branșe ale acesteia, în special the Open Society Justice Initiative (OSJI).

Raportul o nominalizează și pe Iulia Motoc, judecătorul român la CEDO, care a judecat cauzele unei ONG din care a făcut parte anterior.

„Apel la comunitatea juridică pentru independența și imparțialitatea CEDO

În calitate de avocați, profesioniști din domeniul juridic, academicieni și magistrați, ne exprimăm surprinderea și îngrijorarea cu privire la situațiile de conflict de interese generate de relația dintre judecătorii care se află la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și ONG-urile implicate în procese preluate de Curte, așa cum apar în raportul „ONG-urile și judecătorii CEDO: 2009 – 2019” (ECLJ, februarie 2020).

Acest raport arată că 22 din cei 100 de judecători care au fost numiți în 2009 sunt foști angajați sau directori ai 7 ONG-uri interconectate care au fost prezente în cazuri judecate de CEDO.

Raportul dovedește că 18 dintre aceștia au judecat, de 88 de ori în această perioadă, în cazuri care implicau organizația cu care au lucrat. Cercetările efectuate pentru a stabili aceste fapte, care, până în prezent, nu au fost contestate de Curte, stabilesc că acțiunile ONG-urilor în fața Curții nu au fost suficient de transparente.

Contrar principiilor eticii judiciare, astfel de fapte ridică întrebări legate de independența și imparțialitatea CEDO.

Având în vedere importanța jurisprudenței CEDO în cadrul sistemului de protecție a drepturilor omului, solicităm Curții să ia măsurile necesare pentru remedierea acestei situații, atât pentru a clarifica trecutul, cât și pentru a pregăti viitorul.

În ceea ce privește jurisprudența existentă, solicităm Curții să accepte, în principiu, orice cerere de revizuire a unei hotărâri în care un judecător a fost implicat și, deși se afla potențial în conflict de interese, nu a declarat (recunoscut) legăturile cu ONG-urile implicate și nu s-a retras (din caz).

În ceea ce privește viitorul, cerem Curții să se asigure că respectă regulile pe care le prescrie instanțelor naționale în ceea ce privește drepturile la un proces echitabil.

În acest scop, ar trebui, în mod special să:

– solicite judecătorilor să publice declarații de interes;

– stabilească proceduri eficiente de retragere și descalificare;

– informeze părțile în prealabil referitor la componența Camerei;

– impună judecătorilor obligația, nu doar posibilitatea de a informa președintele în caz de îndoieli cu privire la independența sau imparțialitatea obiectivă a acestora;

– creeze un formular de solicitare pentru intervenția terților care să prezinte posibile legături cu părțile implicate (în proces);

– introducă în formularul de aplicare o secțiune în care solicitanții să declare dacă solicitarea lor este depusă cu colaborare cu ONG-uri și, în caz afirmativ, cu care.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care este responsabilă pentru alegerea judecătorilor, ar trebui să solicite în plus candidaților pentru această funcție să declare legăturile lor cu orice organizație implicată în procesele CEDO și să evite alegerea activiștilor în funcția de judecător.

În calitate de avocați atenți la respectarea drepturilor, considerăm că adoptarea rapidă a unor astfel de măsuri este indispensabilă pentru buna administrare a justiției și necesară pentru a restabili încrederea cetățenilor europeni și a părților aflate în litigiu în activitatea CEDO.”

Apel publicat în Valeurs Actuelles, 7 mai 2020.

Semnatari:

– Anne-Marie Ackermann-Le Quere, avocat honoraire

– Ivan Aubert, juriste

– Capucine Augustin, avocat à la Cour de Paris

– Antoine Bard, ancien Vice-Président du Tribunal de Grande Instance de Lyon

– Tanguy Barthouil, avocat

– Michel Bastit, professeur émérite de l’Université de Dijon

– Nicolas Bauer, doctorant en droit, chargé d’enseignement à l’Université

– Grégoire Belmont, avocat au barreau de Paris, président du cercle de philosophie du droit Affectio Societatis

– Marie-Josèphe Beraudo, président de Chambre honoraire à la Cour d’appel de Chambéry

– Christophe Bertagnolio, avocat du barreau de Metz

– Françoise Besson, avocat au barreau de Paris

– Pierre Blanchard, avocat honoraire au barreau de Paris

– André Bonnet, ancien président des tribunaux et Cours administratives d’appel

– Christophe Bourdel, avocat

– D.B. L., juriste

– René Boustany, avocat à la Cour, cofondateur du Cercle Droit & Liberté

– Hubert Bouteiller     

– Christophe Boutin, professeur agrégé de droit public à l’Université Caen Normandie

– Pierre Bregeault, avocat au barreau de Versailles

– Mireille Breton, juge honoraire

– Norbert Calderaro, président honoraire de tribunal administratif

– Stéphane Caporal-Greco, professeur de droit public

– Maria Carrière -Schmidt, avocat

– Père Jean-Denis Chalufour, ancien Chancelier du diocèse d’Evreux, membre de l’Officialité de la Province de Rouen.

– Hubert Chancerelle, avocat honoraire

– Ambroise Chartier, notaire

– François Chomard, avocat

– Dominique Commaret, avocat général honoraire à la Cour de cassation

– Jean-Luc Coronel de Boissezon, agrégé des facultés de droit, historien du droit et des institutions

– Patrice Couëtoux du Tertre, avocat honoraire et ancien bâtonnier de l’Ordre des avocats CA de Rennes

– Aymeric de Bézenac, avocat

– Diane de Castelet, notaire

– Guy de Foresta, avocat au barreau de Lyon

– Patrick de Goustine, maître de conférences de droit privé à la retraite

– Benoît de Lapasse, avocat au barreau de Paris

– Amaury de Saint Amand, avocat à la Cour

– Geoffroy de Vries, avocat à la Cour

– Pierre B Delicata, avocat à la Cour

– Cécile Derains, avocat au barreau de Paris

– Eric Dhorne, Avocat, Ancien Bâtonnier

– Emmanuel Didier, avocat, docteur d’État en droit

– Joël-Benoît d’Onorio, professeur des Universités, directeur de l’Institut Portalis de la Faculté de Droit d’Aix-Marseille

– Cyrille Dounot, professeur d’Histoire du droit Université Clermont Auvergne

– Chanoine Stéphane Drillon, Vice- Official, Chancelier du Diocèse de Nice

– Matthieu Dubertret, avocat à la Cour, maître de conférences à l’Université de Paris 2 – Panthéon -Assas

– Philippe Dubuis, avocat       

– Lucile Dulauroy, juriste pour le mouvement des Focolari

– Florent Durieu, juriste

– Cyrille Dutheil de La Rochère, avocat à la Cour

– C. E.D., haut magistrat

– Elisabeth Faure, juriste, notaire-assistant honoraire

– Jean-Christophe Galloux, professeur agrégé à l’Université Panthéon Assas

– Emmanuel Garde, notaire

– Didier Julien Garofalo, juriste

– Jean-Paul Garraud, député européen, président de l’association professionnelle des magistrats

– Isabelle Geerssen, conseiller honoraire à la Cour de cassation

–  Jean-Baptiste Geffroy, Professeur émérite de droit public à l’Université de Poitiers

– Carl Gendreau, avocat à la Cour

– Gilles William Goldnadel, avocat, président d’Avocats Sans Frontières

– Pierre Grenier, avocat au barreau de Paris

– Hervé Grihangne, avocat omis au barreau de Toulon

– Paola Grimaldi, avocat au barreau de Toulouse

– Guy Grosse, notaire

– Joël Hautebert, professeur d’histoire du droit, Université d’Angers

– Laurent Hay, avocat au barreau de Paris

– Blandine Hervouët, maître de conférences en Histoire du droit à l’Université de Caen

– Claire de La Hougue, Docteur en droit 

– Jean-Marc Hourse, avocat

– Baudouin Hubeaux, avocat honoraire au barreau de Namur

– Guillaume Jeanson, avocat au Barreau de Paris, porte-parole de l’Institut pour la Justice

– Jean-Pierre Joseph, avocat

– Henri – Charles Lambert, avocat au barreau de Nice

– B Lassale, avocat honoraire

– Sabine Le Conte, avocate omise au Barreau de Paris

– Bruno Le Griel, avocat au Conseil d’Etat et à la Cour de cassation

– Ghislain Le Guen, juriste

– Jean-Tugdual Le Roux, notaire

– Gilles Lebreton, député européen, professeur de droit public à l’Université du Havre, doyen honoraire de la Faculté des Affaires internationales

– Loïc Lerate, avocat au barreau de Paris

– Francis Ley, ancien président de l’Ordre régional des médecins d’Alsace

– Gaëlle Lionel- Marie, avocat au barreau de Paris

– Bertrand Lionel-Marie, avocat

– François-Xavier Lucas, professeur à l’Ecole de droit de La Sorbonne Université de Paris 1

– Hélène Maisonnier, présidente de Chambre honoraire à la Cour d’appel de Dijon

– Anne-Marie Malsch, avocat au barreau de Lyon

– Philippe Marion, avocat à la Cour

– Olivier Martin, juriste d’entreprise

– Catherine Massaut, Vice-président du Tribunal de grande instance de Dijon

– Alain Mathieu, juriste           

– Eric Maulin, professeur de droit public Université de Strasbourg

– Béatrice Maurer, maître de conférences de Droit public de la faculté de droit de Montpellier

– Thibault Mercier, avocat au barreau de Paris, président du Cercle Droit & Liberté

– Jean – Philippe Meschin, avocat à la Cour

– Aude Mirkovic, maître de conférences en droit privé

– Pascale Morand -Monteil, avocat à la Cour

– Vincent Morati, notaire

– Michel Moreau, Agrégé des facultés de droit, ancien conseiller d’Etat en service extraordinaire, ancien recteur d’académie

– Anne Morineaux de Martel, avocat honoraire au barreau de Créteil

– Etienne Muller, juriste

– Santiago Muzio de Place, avocat aux barreaux de Lyon et de Buenos-Aires

– Benoît Nicolardot, avocat au barreau de Lyon 

– Eric Noual, avocat à la Cour

– Jean Paillot, avocat au barreau de Strasbourg

– Xavier Panchaud, avocat au barreau valaisan

– Marie-Eve Pancrazi, Professeur de Droit privé à l’Université d’Aix-Marseille

– Claude Paschoud, professeur honoraire

– Bertrand Pauvert, maître de conférences en droit public (HDR) à l’Université de Haute-Alsace

– Elvira Pavez  

– Karel Phlips, docteur en droit KUL

– Frédéric Pichon, avocat

– Philippe Pichot-Bravard, Maître de conférences HDR en histoire du droit

– Philippe Prigent, avocat au barreau de Paris 

– Thierry Profit, avocat honoraire du Barreau de Lille

– Grégor Puppinck, juriste, directeur de l’ECLJ

– Gerbert Rambaud, avocat à la Cour d’appel de Lyon

– Bartolome Ribas-Ozonas, académicien à l’Institut d’Espagne                                                             

– Jean-Claude Ricci, Agrégé des facultés de droit, Professeur émérite à l’université d’Aix-Marseille

– Catherine Rieux-Sassi, avocate

– Yohann Rimokh, avocat à la Cour

– Bernard Rineau, Avocat

– Béatrice Rochet, juriste déontologue honoraire

– Marie-Christine Sallez-Berné, juriste et canoniste

– Sybille Salmon-Legagneur, avocat à la Cour

– Olivia Sarton, juriste

– François Schmitt, juriste

– Christine Seghers, avocat honoraire du barreau de Douai

– Jérôme Soibinet, chargé de cours en Droit de l’Union européenne à l’Institut catholique de Vendée

– Matthias Storme, professeur en droit, KU Leuven, avocat.

– Lydie Tarneaud, juriste d’entreprise

-Henri Temple, professeur honoraire de droit économique, ancien membre du conseil de l’Ordre, expert international

– Jean-Luc Thiver-Joly, juriste, docteur en droit privé et sciences criminelles

– Isabelle Tribou, magistrat honoraire, ancien Vice-Président du Tribunal d’instance de Martigues

– Jérôme Triomphe, avocat au Barreau de Paris

– Jean-Baptiste de Varax, avocat, Secrétaire de la Conférence du barreau des Hauts-de-Seine 

– Hubert Veauvy, Avocat

– Patrice Vermeulen, maître en administration économique et sociale

– Mical Vuataz Staquet, avocat

– Eric Vuylsteke, avocat honoraire au barreau de Bruxelles

– X., magistrat délégué

– X., référendaire à la Cour de justice de l’Union européenne

– Paul Yon, avocat à la Cour

– Boštjan M. Zupančič, ancien juge à la CEDH

Ce spune Raportul ECLJ (sinteză)

Deși în perioada 2009-2019, au fost soluționate 88 de cauze și cu participarea unor judecători având legături cu ONG-uri implicate în cauzele respective, conform raportului, în aceeași perioadă, au existat doar 12 cazuri în care judecătorii CEDO s-au abținut de la soluționarea cauzelor (s-au retras), aparent din cauza unor astfel de legături cu ONG-urile implicate în cauzele respective.

Din cei 100 de judecători permanenți CEDO din perioada 2009-2019, 22 de judecători au legături puternice cu cele 7 ONG-uri implicate în unele din cauzele soluționate, având, anterior alegerii ca judecători CEDO, funcții de administrator în cadrul unor ONG-uri, calitatea de beneficiari ai finanțărilor acestora ori de participanți importanți și constanți în cadrul acestora. În plus, dacă luăm în considerare alte legături mai puțin directe, o serie de alți judecători pot fi incluși pe listă.

Conform CV-urilor judecătorilor CEDO publicate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (PACE) la momentul alegerii judecătorilor ori identificate la o simplă căutare pe internet, colaborările ONG-urilor cu viitorii judecători există în grade diferite, de la responsabilități oficiale în cadrul ONG-urilor până la participări semnificative în activitatea acestora. Aceste angajamente privesc libertatea individuală, dar ar trebui menționate de îndată ce aceste ONG-uri devin active în fața CEDO. Anumiți judecători au colaborat cu alte ONG-uri care nu sunt menționate în raport pentru că nu sunt active la Curtea de la Strasbourg. Raportul nu are în vedere nici judecătorii ad-hoc.

Judecătorul român la CEDO, Iulia Moțoc, este menționată în raport ca fiind membru în cadrul uneia dintre cele 7 ONG-uri active în fața CEDO, International Commission of Jurists (ICJ) și anume în Consiliul comisiei, până în 2013. Raportul arată că Iulia Moțoc a participat ca judecător în 3 cauze în care International Commission of Jurists a intervenit ca terță parte. Se menționează totuși și retragerea sa din Cauza Al Nashiri v. Romania, Nr. 33234/12, 31 mai 2018, în care a intervenit și International Commission of Jurists.

Raportul amintește faptul că CEDO are atâția judecători câte state sunt parte la Convenție. Când un loc este liber, guvernul în discuție întocmește și depune o listă cu 3 candidați la PACE, care alege un candidat, pentru un mandat unic de 9 ani. PACE poate refuza lista în integralitate. Alegerea la CEDO a avocaților din ONG-uri are multiple cauze. Una din ele rezultă din faptul că, în anumite țări, avocații care au experiență în domeniul drepturilor omului și care au și o anumită independență față de guvern pot fi identificați în principiu în cadrul ONG-urilor. Această cauză este accentuată și de importanța prezenței și influenței anumitor ONG-uri în statele mici. Cei mai mulți judecători care au fost angajați salariați sau oficiali ai ONG-urilor provin din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia și România.

Raportul mai arată că ONG-urile intervin informal și prin lobby-ul făcut pe lângă membrii PACE, pentru a îi convinge pe aceștia să aleagă candidatul lor.

Numărul mare de judecători care provin din ONG-uri rezultă și din faptul că guvernele pot propune drept candidați la CEDO și juriști fără experiență judiciară. Astfel, 51 din cei 100 de judecători permanenți la CEDO în ultimii 10 ani nu sunt magistrați de profesie. Din cei 22 de judecători evidențiați ca având legături cu ONG-urile active la CEDO, 14 nu sunt magistrați de profesie.

Cele 7 ONG-uri de unde provin judecătorii acționează în cauze importante, de natură să creeze precedente, care de cele mai multe ori privesc dreptul la libera exprimare, dreptul la azil, drepturile LGBT, condițiile de detenție și drepturile minorităților. La CEDO, ONG-urile tind să obțină condamnarea practicilor naționale sau a legilor contrare intereselor sau valorilor organizațiilor. Cu toate că au, în teorie, un scop limitat doar în cauza respectivă, jurisprudența CEDO este obligatorie în toate cele 47 de state membre și servește drept izvor pentru multe instanțe din Europa. Acțiunea strategică a acestor ONG-uri a fost eficientă în special în promovarea drepturilor LGBT în Europa, dar și în ceea ce privește maternitatea de substituție (mamele-surogat).

În lipsa unor reguli de transparență, este dificil de știut în mod concret care sunt toate cauzele în care sunt implicate ONG-uri în fața CEDO, în special când reprezintă reclamanți. Textele hotărârilor și rezumatele acestora, publicate de CEDO, permit identificarea doar a unora dintre aceste ONG-uri.

Lipsa de claritate împiedică să fie stabilit cu exactitate în ce măsură ONG-urile acționează în fața CEDO. Mai important, lipsa de claritate este de natură să afecteze procedura, nu numai pentru că reclamantul real este uneori ONG-ul, care acționează prin intermediul unui caz particular, dar și pentru că numai foștii colaboratori ai ONG-urilor, judecători sau juriști de la grefă, pot identifica ce grup este “în spatele” cererii, fie pentru că au fost informați informal prin relațiile pe care le au, fie pentru că cunosc avocatul. În acest caz, posibilele legături între judecători și reclamanți sunt mai puțin vizibile, dar totuși prezente.

Există cazuri în care ONG-urile acționează simultan ca reprezentanți ai reclamanților, dar și ca intervenienți în aceeași cauză, cum este de exemplu cauza Neshkov și alții v. Bulgaria (ONG – Bulgarian Committee).

Cauza Big Brother Watch v. The United Kingdom, privind protecția datelor, este emblematică pentru relația ambiguă dintre ONG-uri și CEDO. Printre cei 16 reclamanți, 14 au fost ONG-uri, din care 10 au fost fondate de Open Society Foundationd (OSF). Același este și cazul intervenienților, ONG-uri fondate tot de către OSF. Comunitatea de interese și legăturile instituționale și financiare dintre reclamanți și intervenienți aruncă o umbră asupra imparțialității terțelor părți și ridică întrebări asupra egalității armelor în fața Curții, deoarece guvernul respondent se regăsește singur în fața unei pleiade de ONG-uri, care, deși se prezintă în mod distinctiv, urmăresc același obiectiv și sunt în legătură. Și mai semnificativ, cel puțin 6 din cei 17 judecători care au participat în această cauză au legături cu reclamanții și ONG-urile interveniente.

Cu privire la lipsa de garanții asupra independenței și imparțialității judecătorilor, în raport se arată că, potrivit jurisprudenței CEDO, faptul că un judecător participă cu alți judecători la soluționarea unei cauze și nu singur, nu este suficient pentru a înlătura dubiile asupra parțialității sale, pentru că având în vedere secretul deliberărilor, este imposibil de stabilit care a fost influența sa reală. În jurisprudența sa, CEDO reține că orice judecător asupra căruia planează un dubiu legitim cu privire la imparțialitatea sa trebuie să se retragă din cauza respectivă, iar faptul că reclamanții nu au solicitat recuzarea sa nu îl exonerează de obligația de a își lua măsurile necesare.

Cu toate că CEDO notează existența în legislațiile naționale a obligațiilor legale cu privire la abținere și recuzare, pe care ar trebui să le aplice în propriile proceduri, este surprinzător faptul că la nivelul CEDO nu există o procedură formală de abținere (retragere), spre deosebire de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), chiar dacă este adevărat și că cele mai multe instanțe internaționale nu au o asemenea procedură.

În acest sens, în raport se propune formalizarea procedurilor de abținere și recuzare, prin instituirea obligației judecătorilor de a informa Președintele Curții cu privire la îndoielile asupra imparțialității sale, informare care în prezent este opțională.

De asemenea, raportul menționează că rămâne de văzut ce se va întâmpla în cauzele cu soluționări problematice, dar că, potrivit chiar jurisprudenței CEDO, acele cauze ar trebui rejudecate, urmând exemplul cauzei Pinochet. Aceasta ar trebui să fie soluția în special în cauzele în care o parte solicită revizuirea, conform regulii 80 din Regulile CEDO.

Raportul în limba engleză poate fi citit aici.