Directorul Spitalului Câmpina: Pacienții noștri au murit CU COVID

Directorul Spitalului Municipal Câmpina, Călin Tiu, a explicat pentru Q Magazine care este motivul pentru care cheltuielile aferente spitalizării unui pacient sunt foarte mari.

Încă de la început, trebuie să precizăm că Spitalul Municipal Câmpina are statut de spital COVID în această perioadă. Cu alte cuvinte, spitalului i-au fost reduse cu mult atribuțiile firești.

Un decont public postat pe rețelele de scoializare de o persoană internată aici, arată cheltuieli de 46.206 lei, adică cca 10.000 de euro.

Directorul Călin Tiu a explicat că suma aferentă a 9 zile de spitalizare reflectă cheltuiala pe care sistemul o face pentru a menține spitalul în funcțiune în perioada de pandemiei.

„În perioada de pandemie, sistemul medical a ales să desemneze unități sanitare care să fie spitale suport Covid, spitale în care să fie aduși pacienți cu patologie Covid și cu alte afecțiuni acute din spitalele COVID primar. Spitalul Câmpina a fost, din păcate pentru noi, inclus în acest ordin. În situația de spital-suport, primim doar pacienți cu comorbidități din alte spitale COVID.

În contextul în care nu au fost foarte mulți pacienți, nici măcar în spitalele primare, la acel moment, numărul de pacienți care a ajuns la noi în acea perioadă a fost destul de mic. Cheltuiala spitalului a rămas mare. Personalul a fost plătit în totalitate, nu numai cei care s-au ocupat de cazurile de COVID, iar cheltuiala spitalului cu salariile este foarte mare. Probabil că știți că în România, cheltuiala cu salariile într-un spital public oscilează între 70% , în caz fericit, până peste 100% (am avut și astfel de cazuri). În afară de salariu, au mai fost și alte cheltuieli, de întreținere. Deci, cheltuielile spitalului s-au păstrat. Acest decont pe care noi prin lege suntem obligați să-l dăm pacienților la sfârșitul spitalizării, reprezintă în mod teoretic o raportare a costului, a cheltuielilor spitalului, la numărul de pacienți existent într-un anumit interval de timp.

Reflectă, din punctul meu de vedere, cheltuiala pe care sistemul o face pentru a ține aceste spitale în funcțiune, în momentul în care li se ia din atribuțiile curente. De aici, toată această sumă. Dacă la acel moment au fost 7-10 pacienți în loc de 300 se pot face discuții pe tema justeței de a trata în acest fel pacienții. Am să va dau ca exemplu: împărțirea costurilor unui autocar în funcție de numărul de turiști. Dacă ai unul, atunci totul devine foarte scump. Nu sunt costuri reale ale pacientului, nu el a produs această sumă. Este de fapt, cheltuiala de a ține spitalul în funcțiune pe perioada pandemiei”, a declarat pentru Q Magazine Călin Tiu, managerul Spitalului Municipal Câmpina.

Numărul de paturi al spitalului din Câmpina este 302. De la începutul perioadei de pandemie, numărul maxim de pacienți COVID internați în același timp a fost 60. La ATI, unde sunt 15 paturi din care 7 destinate special celor infectați cu SARS COV2, se află în acest moment 5 pacienți, din care 2 sunt non Covid.

L-am întrebat pe Călin Tiu dacă pacienții decedați în această perioadă au murit de COVID sau cu COVID.

„Decedați au fost undeva în jur de 20. Pot spune că pacienții noștri au murit CU COVID. Au fost pacienți care au fost internați cu COVID, s-au vindecat și au murit la două săptămâni după ce se vindecaseră, din punct de vedere al analizelor de laborator. Acum, e posibil ca 1-2 dintre ei să fi avut cauză directă moartea din cauza Covidului. Procentual, majoritatea e dată de pacienți cu comorbidități care au prezentat și o infecție  SARS COV2”, a explicat Călin Tiu.

Spitalul din Câmpina era pe punctul de a primi din partea DSP avizul de redeschidere a activității spitalului. Ghinionul a fost că a apărut noua explozie a cazurilor de infectări.