Viața și mutarea la ceruri a Maicii Domnului rămân o taină a creștinismului

Biserica Ortodoxă marchează astăzi Adormirea Maicii Domnului. IPS Varlaam, în slujba ținută vineri seara la Catedrala Patriarhală, a amintit credincioșilor despre mirarea apostolilor care, când au deschis mormântul Fecioarei Maria, l-au gol. Domnul o mutase la Cer.

Ierarhul a subliniat rolul ei de mijlocitoare pe lângă Fiul dumnezeiesc pe care L-a născut în chip tainic.

„Însăși activitatea publică a mântuitorului nostru Iisus Hristos este marcată de o rugăminte a Maicii Domnului”, a spus ierarhul, referindu-se la nunta din Cana Galileii.

Deși Mântuitorul nu-i chemase încă decât pe patru dintre apostoli și încă nu venise vremea să-Și înceapă lucrarea, „totuși, la rugămintea mamei Sale, El schimbă nu doar apa în vin, ci și planul de mântuire a lumii”, schimbând astfel momentul de început al activității sale publice, subliniază Episcopul vicar patriarhal.

Minunea de la Cana Galileii ne-o prezintă pe Maica Domnului încrezătoare în generozitatea Fiului ei și mijlocitoare la El pentru toate nevoile noastre. „Ea ocrotește mamele creștine, ocrotește copiii orfani, bătrânii, bolnavii, dar ocrotește pe toți cei care cu îndrăzneală cer mijlocirile ei la tronul Mântuitorului nostru Iisus Hristos și la tronul Preasfintei Treimi”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam.

El a evocat mirarea apostolilor când au deschis, la rugămintea Sfântului Apostol Toma, mormântul Maicii Domnului și l-au găsit gol. Aceasta a fost un „semn că preaiubitul ei Fiu a mutat în împărăția cea netrecătoare trupul care L-a zămislit, L-a purtat în pântece, L-a hrănit, L-a crescut și L-a ocrotit atunci când a fost copil care a avut nevoie de iubirea, de îngrijirea și de ocrotirea unei mame”, a spus ierarhul.

Preasfințitul Părinte Varlaam, Foto: Basilica

El a atras atenția că „numim moartea Maicii Domnului «adormire», iar mutarea trupului ei din mormântul din grădina Ghetsimani în Împărăția Cerurilor «mutare». Niciunde în cântările Bisericii nu vorbim despre o Înviere sau de o Înălțare a Maicii Domnului”.

„Revenind la momentul mutării Maicii Domnului la ceruri cu trupul de către Fiul ei, nu știm cum s-a făcut lucrul acesta. Este o taină, așa cum întreaga viață a Maicii Domnului este o taină, pentru că prin ea s-a arătat oamenilor taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută, adică întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, a continuat Preasfințitul Părinte Varlaam.

Maica Domnului „s-a născut printr-o minune și printr-o taină”, la fel cum tot o minune este și faptul că a fost unica femeie din lume dusă în Sfânta Sfintelor, acolo unde și arhiereul intra doar o singură dată pe an, a mai menționat Episcopul vicar.

„Este o taină viața ei până la momentul în care primește Buna Vestire, sau vestea împlinirii acestei taine a întrupării Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este o taină zămislirea Mântuitorului în pântecele ei de la Duhul Sfânt. Este o taină modul în care ea a păstrat în inima ei toate cele în legătură cu Fiul ei, pe care le-a ținut ca pe comoara cea mai de preț a vieții ei…”

„Este o taină și moartea ei și mutarea trupului ei fără să vadă stricăciunea din mormântul din grădina Ghetsimani în Împărăția cea netrecătoare a Preasfintei Treimi”, a continuat ierarhul.

Preasfințitul Părinte Varlaam și-a încheiat omilia îndemnând credincioșii să se roage pentru mijlocirea Maicii Domnului la sfârșitul vieții fiecăruia și la Judecata de Apoi.

Ștefan Brâncoveanu: Preablandă Stăpână și dulcea mea mamă”

Unul dintre cei patru fii ai Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu, Sfântul Ştefan Brâncoveanu, a alcătuit un cuvânt la Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Sfinţii Brâncoveni au suferit moarte martirică pe 15 august 1714 în urma refuzului lor de a renunţa la credinţa creştină.

Martiriul Brâncovenilor, Biserica Sf Gheorghe cel Nou, Foto Basilica

„Preablândă Stăpână şi dulcea mea mamă!

Nu este cu putinţă, la vârsta în care mă aflu, să întocmească omul cugetări înalte, să le alcătuiască în chip armonios şi să le compună după elocvența cerută – încât, dacă e cu putință că și în acest cuvințel să se afle vreo cugetare aleasă, o rânduială bine alcătuită sau vreo formă artistică, aceasta va fi o dăruire a Împărătesei Îngerilor, care ajută cu mâna sa cea preamilostivă și-i împuternicește pe aceia care cercetează cu evlavie mărirea și lauda ei.

Același lucru se petrece și întru faptele tale, Stăpână preaevlavioasa, pentru că în mai toate făptuirile tale strălucește o putere neobișnuită, adică o lucrare și un obicei către Mireasa cea fără de prihană, care privește cu ochi veseli și primește ruga ta umila, pe care o săvârșești la pregătirea și începutul a toată fapta cea bună.

Această deprindere plăcuta lui Dumnezeu, ca o oglinda trebuie să o aibă înaintea lor fiii Bisericii, pentru ca să se îndrepteze orice lucrare spre cinstea și mărirea Atotputernicului Dumnezeu, prin solirea și acoperământul Maicii Pururea Fecioare Maria.

Iată, dar, Stăpână iubitoare de Dumnezeu, pentru ce-ți dedic aceasta sfințită imnologie, pe care am compus-o nu numai pentru ca să primești un ospăț sufletesc, prin ascultarea laudelor preamăritei Fecioare, ci ca să se învețe și poporul lui Dumnezeu să puna ca temelie statornică la toată lucrarea călduroasă solire a Născătoarei de Dumnezeu celei pline de dar.

Primește, dar, cu inima de mamă, acest mic dar al fiului celui iubitor de mamă, primind dimpreună și îndatorată umilință din inima fiiasca, mama mea cea blândă! Și așa să te am, prin solirile celei Preacurate, împreună cu preablândul meu Domn și părinte, întru zile îndelungate și mulți ani, păzită de tot răul.

Al blândeții tale supus și prea umilit fiu, Ștefan Brâncoveanu”.