Prea târziu, prea devreme, prea mult? Francezii ies în stradă cu miile, dincolo de interdicțiile impuse de izolarea forțată. Nu doar împotriva izolării impuse de guvern, ci împotriva unor legi controversate propuse de același Executiv. Rien ne va plus în Hexagon?
„Ras-le-bol du confinement”
Cuvânt cu cuvânt, expresia traduce o stare la un moment dat: paharul este plin. Altfel spus, „suntem sătui”. La trei săptămâni de la intrarea întregii Franțe în izolare light dar forțată (deplasare la nu mai mult de un kilometru, nu mai mult de o oră, doar pentru motive serioase – control medical, însoțirea copiilor la școală, cumpărarea strictului necesar etc.), de la închiderea magazinelor care nu sunt strict necesare vieții cotidiene (inclusiv a librăriilor! deci…), și la mai puțin de 48 de ore de la așteptatul discurs al președintelui Franței (marți 24 noiembrie), Franța a dat pe dinafară. La foarte propriu.
Sâmbătă, 21 noiembrie, pe Champs Elysées, dar și la Trocadero, au fost înregistrate, acceptate (?!, pe timp de pandemie) manifestații atât ale vestelor galbene cât și al unui important segment de populație care protesta astfel împotriva adoptării așa-zisei legi a „securității globale”.
Legi « liberticide » pentru a proteja francezii
Câteva mii de persoane au manifestat, împreună, în 21 noiembrie, indiferent dacă erau veste galbene, asociații de apărare a drepturilor omului, sindicate de jurnaliști, împotriva unei legi care este considerată ca fiind „liberticidă”, ca să folosim cuvântul utilizat de confrații de la cotidianul Libération.
Seara s-a terminat în ciocniri ale manifestanților cu forțele de ordine, în ambele părți înregistrându-se exagerări și gesturi extreme: incendierea voluntară a coșurilor de gunoi, ale unor bănci din mobilierul urban, pe de o parte, utilizarea tunurilor cu apă, de cealaltă parte. Plus câteva amenzi…
Totul a pornit, teoretic, de la validarea unei propuneri de lege a securității globale, o lege votată cu o zi înainte, vineri, în primă lectură la Camera Deputaților. O lege propusă de ministrul de Interne, Gérard Darmanin, el însuși o personalitate controversată, deoarece a fost trimis în judecată, acuzat de mai multe ori, și de mai multe persoane, de hărțuire sexuală. Deși niciodată condamnat, ministrul a rămas cu o imagine pătată, iar deciziile sale sunt practic sistematic contestate.
Un bun deținător al premiului Nobel care a analizat economia comportamentului uman, Daniel Kahneman, observa că în general prima impresie, primul lucru auzit, citit, văzut, are tendința de a fi înregistrat. Toate celelalte păreri care pot invalida prima impresie vor avea un drum lung de parcurs pentru a convinge. Principiu aplicat perfect și în cazul acestei legi.

Saturație sau justificare ?
Executivul francez apără un foarte controversat articol 24, (care prevede pedepsirea acelei persoane care ar publica imagini ale forțelor de ordine, cu scopul manifest de a provoca rău, dar fără a împiedica libertatea de expresie), susținând că este o decizie justă pentru a putea proteja forțele de ordine care sunt atacate și rănite, după ce fotografia lor circulă, însoțită de îndemnuri la răzbunare și violențe, pe rețelele sociale. Pentru francezii de rând însă, și mai ales pentru jurnaliști, articolul acesta înseamnă cu totul altceva. „Populația sub control”, „Botniță pusă drepturilor populației”, acestea erau sloganurile care au fost afișate de manifestanți.
Dincolo de violențele care s-au multiplicat în general în societatea franceză, culminând cu derapaje teribile, soldate cu moartea mai multor persoane în ultimele luni, cu acte de o agresivitate monstruoasă și gratuită (violențele au crescut în Franța în iunie-august cu 8% față de martie-mai 2020, potrivit datelor furnizate de jandarmerie și poliție și publicate de presa franceză, iar furturile cu 95%), ne putem întreba dacă în acest moment adevărul nu este undeva la mijloc.
Dacă, pe de o parte, populația nu mai acceptă deciziile luate de Executiv în timp de pandemie, dacă, excedată de perioadele de izolare care sunt însoțite obligatoriu de frustrări și stări de revoltă, populația răbufnește așa cum poate; și, pe de altă parte, dacă Guvernul francez, depășit de o situație, de un alt doilea val, care, deși anunțat, nu a fost nici de data aceasta bine preconizat, întâmpinat, nu a ajuns să ia măsuri probabil prea disproporționate. Lipsite, deja, evident, de o minimă dezbatere, consultare publică.
Luni,23 noiembrie, un reprezentant al Comisiei Europene a reacționat după protestele care au avut loc la Paris.
„Comisia se abţine de la comentariile cu privire la proiecte de lege, dar este de la sine înţeles că, în perioade de criză, este mai important că niciodată ca jurnaliştii să-şi poată face munca în siguranţă şi în mod liber”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Executivului UE, Christian Wigand.
„Ca întotdeauna, Comisia îşi rezervă dreptul de a examina legislaţia finală pentru a verifica conformitatea sa cu normele UE”, a adăugat el.
















































