CSM a votat împotriva introducerii SRI în anchetele penale, inițiativa lui Cătălin Predoiu

Plenul CSM a decis, cu 11 voturi la 6, emiterea unui punct de vedere nefavorabil față de propunerea legislativă a ministrului Justiției Cătălin Predoiu, prin care acesta a propus reintroducerea SRI în anchetele penale.

Proiectul a fost inițiat de Cătălin Predoiu, Cristina Trăilă și Gabriel Andronache, toți deputați PNL.

Ministrul Justiţiei propune modificarea articolului 21 alineatul 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, care ar urma să aibă următorul cuprins:

„(1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoţite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile şi/sau comunicările interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora. Dispoziţiile art. 143 alin. (3) şi (A) şi art. 146 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător”.

De asemenea, la articolul 21, după alin. (1) se introduce un alineat nou, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) Dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de camera preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă”.

Ministerul Justiţiei propune ca „(1) în cauzele penale în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în camera preliminară s-a încheiat dispunându-se începerea judecăţii, şi în care sunt folosite ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, legalitatea acestor înregistrări şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică de instanţa învestită cu soluţionarea cauzei”.

Totodată, iniţiatorul propune ca „în cauzele penale prevăzute la alin. (1) nelegalitatea respectivelor înregistrări sau a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute poate fi invocată până la primul termen de judecată cu procedura completă după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută”.

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) avertizaseră ieri că punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale nu poate fi utilizată ca pretext al încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să aibă în vedere, cum a făcut-o şi în alte situaţii, faptul că imixtiunea serviciilor de informaţii în actul de justiţie subminează independenţa justiţiei şi, în consecinţă, desconsideră drepturile cetăţenilor.

„În mod regretabil şi inadmisibil, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, care se află la punctul 8 al ordinii de zi a şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, din 15 decembrie 2020 (pentru dezbaterea solicitării de aviz), face parte din categoria încălcării drepturilor omului. Faptul că această încălcare se ascunde sub o aparenţă de legalitate nu o face, câtuşi de puţin, scuzabilă. 

Din Expunerea de motive rezultă că propunerea legislativă vizează respectarea Deciziei nr. 55/2020 a Curţii Constituţionale (citată în Expunere). Dar, sub acest pretext, în Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională se introduce, pentru prima oară de la intrarea în vigoare a acestei legi, calitatea de „mijloace de probă” în procesul penal a înregistrărilor rezultate din activităţile specifice „culegerii de informaţii” care presupun restrângerea unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului.”, au arătat Asociațiile.