Israelul își va apăra cetățenii chiar împotriva Curții Penale Internaționale

Prima Cameră Preliminară a Curții Penale Internaționale a decis vineri, 6 februarie 2021, cu majoritate, delimitarea competenței teritoriale a Curții asupra Palestinei, stat parte la Statutul Curții de la Roma începând cu 1 aprilie 2015. Hotărârea Camerei definește jurisdicția teritorială în raport cu teritoriile ocupate de Israel din 1967, și anume: Gaza și Cisiordania, inclusiv Ierusalimul de Est.

• Pentru cine bat clopotele Bisericii Romei?
• Cum arăta economia României în 2016 și cum arată astăzi
• Europa vrea rețele „curate”
• Triumful Rusiei în Franța. A câștigat și s-a prăbușit în genunchi
• Cine va securiza Neptun Deep, care nu e în apele teritoriale ale României? Specialist: Probabil am avea o bâlbă colectivă!

Dreptul internațional și jurisdicția penală interpretate diferit de judecătorii CPI

În temeiul articolului 19 alineatul (3) din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale din 17 iulie 1998, privind contestarea competenței Curții Penale Internaționale (CPI) sau a admisibilității unei cauze, procurorul CPI a solicitat Curții, la 22 ianuarie 2020, să se pronunțe asupra competenței teritoriale. În prealabil, la 20 decembrie 2019, procurorul CPI a anunțat că a încheiat examinarea preliminară a situației din Palestina și a stabilit că au fost îndeplinite toate criteriile legale pentru deschiderea unei anchete.

Decizia Camerei preliminare nu impune obligații pentru comunitatea internațională în privința delimitării frontierelor, care rămân recunoscute în temeiul dreptului internațional. Pe baza acestei constatări, Curtea distinge între teritoriile Palestinei (raportate la prevederile dreptului internațional general) și jurisdicția penală (ca urmare a aderării la Statutul de la Roma, pentru care a fost urmată procedura corectă și obișnuită). Mai mult, Curtea a constatat că nu dispune de autoritatea de a contesta și revizui rezultatul procedurii de aderare.

În viziunea Curții, „Palestina a fost de acord să se supună condițiilor Statutului CPI de la Roma și are dreptul de a fi tratată ca orice alt stat parte pentru problemele legate de punerea în aplicare a Statutului.”

Jurisdicția teritorială a Curții a fost astfel stabilită în raport cu Rezoluția 67 (19) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, prin intermediul căreia a fost „reafirmat dreptul poporului palestinian la autodeterminare și la independență în statul lor Palestina, în teritoriul palestinian ocupat din 1967.”

Cronologia disputării teritoriilor între Palestina și Israel.

Sursă: VisualizingPalestine.org

Pentru delimitarea conpetenței teritoriale a Curții în Palestina, CPI a considerat că nu sunt pertinente argumentele care fac trimitere la Acordurile de la Oslo și la clauzele care limiează sfera jurisdicției palestiniene. Acestea vor fi însă examinate în momentul în care procurorul va solicita emiterea unui mandat de arestare sau a unei somații de prezentare în vederea audierii.

➡️the Court’s territorial jurisdiction in the Situation in Palestine extends to the territories occupied by Israel since 1967, namely Gaza and the West Bank, including East Jerusalem.

— Int’l Criminal Court (@IntlCrimCourt) February 5, 2021

Președintele completului de trei judecători al Primei Camere Preliminare a CPI, judecătorul Péter Kovács, printr-o opinie parțial separată, și-a exprimat dezacordul față de raționamentul, analiza și concluzia majorității judecătorilor CPI. Judecătorul Kovács consideră că delimitarea jurisprudenței Curții trebuie să țină cont de prevederile Acordurilor de la Oslo, motiv pentru care a propus aplicarea următoarelor principii: (I) nemo plus iuris transferre potest quam ipse habet (nimeni nu poate transmite altuia mai multe drepturi decât are el însuși), (II) pacta tertiis nec nocent, nec prosunt (tratatele (conventiile) nu pot impune obligații și nu pot conferi drepturi terților / tratatele (convențiile) nici nu vatămă nici nu folosesc unor terțe persoane).

Decizie esențială, dar contestată

Pe baza definirii jurisdicției teritoriale, Curtea Penală Internațională dispune de competența necesară pentru a se pronunța asupra crimelor de război sau a a atrocităţilor comise în teritoriile palestiniene, potrivit Reuters, preluat de Adevărul. Decizie istorică pentru Autoritatea Palestineană, a fost criticată de reprezentanții Israelului, stat care nu a aderat la Statutul de la Roma.

În timp ce Balkees Jarah, director asociat pentru justiție internațională al organizației non-guvernamentale Human Rights Watch a catalogat decizia ca fiind „esenţială”, întrucât oferă „o speranţă reală la dreptate, după o jumătate de secol de impunitate”, prim-ministrul Statului Israel a criticat în termeni duri decizia dispusă de judecătorii CPI.

„Când Curtea Penală Internațională investighează Israelul pentru crime de război ‘fake’ [false/ contrafăcute] – este un antisemitism pur. Instanța instituită pentru a preveni atrocitățile precum Holocaustul nazist împotriva poporului evreu vizează acum singurul stat al poporului evreu.

În primul rând, afirmă revoltător că, atunci când evreii locuiesc în patria noastră, aceasta este o crimă de război. În al doilea rând, susține că atunci când Israelul democratic se apără împotriva teroriștilor care ne ucid copiii și lansează rachete asupra orașelor noastre – comitem o altă crimă de război.

Cu toate acestea, Curtea Penală Internațională refuză să investigheze dictaturi brutale precum cele din Iran și Siria, care comit atrocități oribile aproape în fiecare zi.

În calitate de prim-ministru al Israelului, vă pot asigura că: Vom lupta cu această perversiune a justiției, cu toată puterea noastră!”

a declarat Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Statului Israel.

Disputa teritorială, religioasă şi naţionalistă din care izvorăşte conflictul dintre Israel și Palestina a fost întreținut de Criza Suezului (octombrie 1956 – martie 1957), Războiul din 1967 și proliferarea acțiunilor teroriste în regiune. În timp ce pentru israelieni, miza principală este reprezentată stabilirea unei „case” în Tărâmul Sfânt, palestinienii acuză Israelul că a uzurpat teritoriul care le-a aparţinut de drept.