Zeitgeist de România. Cutremurător, dar asta e realitatea necoafată, pe care mulți inițiați refuză să o recunoască, iar cei mulți, adică cetățenii, nici nu știu prin ce trec.
- Fotografia unui eșec diplomatic: banchet la Beijing, război în culise
- Oana Gheorghiu generează o grevă japoneză la Guvern
- În sfârșit, Ilie Bolojan s-a hotărât să negocieze cu Bruxelles-ul
- Unire spectaculoasă pe piața artei. Anunțul lui Ronald Lauder
- La ordinul lui…
Cum e folosită România ca suveică pentru plasarea capitalului la dobânzi pozitive, pentru a ajuta economiile europene și băncile europene?
România face datorie ca să importe. Băncile străine, prin filiale, plasează aici capitalul primit gratuit de la BCE, îl plasează cu dobânzi de 10 ori mai mari decât dacă ar fi împrumutat firmele germane, italiene, franceze etc.
Ce face România cu banii? Cumpără bunuri și servicii, face investiții, din care 60-70% reprezintă importuri din țările comunitare.
Banii se întorc în economiile europene, companiile străine rețin randamentele, România rămâne cu datoria și dobânzile, băncile străine încasează dobânzile și câștigă înzecit.
Ce contează deficitele, ce contează dezechilibrele macroeconomice? Acestea sunt folosite ipocrit de samsarii capitalului doar când România are curajul să își restructureze datoria și să încerce să fie independentă.
34 miliarde de euro s-au învârtit în forma asta în ultimul an și jumătate în România. Datorie! 34 miliarde euro. Bani îndeajuns pentru ca România să fi redus decalajul față de Polonia sau Ungaria. Nu a fost să fie. Risipă și atât.
Dar datoria și dobânzile se vor plăti de oameni și de economie. Povestea se repetă .
În 2009-2010, împrumuturile luate de România au ajutat băncile grecești, ulterior pe cele austriece să iasă pe plus din criza de lichiditate. Deși aveau posibilitatea să apeleze la clauza de salvgardare în cadrul zonei euro, ceea ce ar fi condus la restructurări interne de capital pentru greci, respectiv austrieci, au făcut altfel. L-au găsit niște țuțări, gen Băsescu, respectiv Boc, iar aceștia au dispus ca România să facă datorie, să se împrumute pentru a asigura lichiditate băncilor grecești, ulterior austriece.
În loc să își reducă expunerea, băncile cu capital grecesc sau austriac au dat credite la greu în România și au încasat dobânzi cu care și-au echilibrat problemele de lichiditate. România a rămas cu datoria. Românii, cu creditele.
7 ani ne-a luat sa plătim acea aventură falimentară pentru România.
Retrăim filmul printr-o suveică similară. Așa se întâmplă când țara este condusă de un broker de credite. Ne pregătim să mai luăm 15 miliarde euro, împrumut care se transformă în datorie. Unde vor merge banii? 80% vor merge la firmele din Europa. Pentru că importăm aproape tot ceea ce ține de infrastructură. Iar unde nu importăm bitum și fier beton sau vopsea, vom da banii pe consultanță la firmele europene.
Asta a ajuns România. O suveică prin care Europa își multiplică capitalul.
Iar România, o țară condusă de slugi, va rămâne să plătească toată nota de plată!














































