Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, asigură că „nu există riscul de a apela la sprijinul FMI şi nici riscul de recesiune”

„Plătim mai mult anul acesta pe dobânzi, pentru că acestea sunt aferente capitalului împrumutat, iar în ultimii doi ani, România a împrumutat 57 de miliarde de euro şi când ai un volum de împrumuturi mai mare, evident că vei avea un volum de dobânzi mai mare de plătit”, a declarat, joi, la Palatul Parlamentului, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României

România a împrumutat 57 de miliarde de euro în ultimii doi ani

„Nu ştiu de ce este domnul preşedinte Cîţu îngrijorat. Dobânzile, în acest moment, sunt stabile. E adevărat, la un nivel ridicat, pentru că au crescut foarte accelerat între ianuarie 2021 şi noiembrie 2021, de la 2,5% la 5,4%. Vorbesc despre dobânzile la titlurile de stat româneşti. În momentul acesta dobânzile s-au stabilizat şi sunt chiar mai mici decât în noiembrie, undeva la 5,36%. De ce sunt problematice dobânzile? Pentru că inflaţia cu care ne confruntăm, lăsată poate de cei care au fost înaintea noastră şi astăzi sunt îngrijoraţi, este cea mai mare inflaţie din ultimii 17 ani. Dacă nu vrem să ne uităm şi în spate evident ne îngrijorăm de viitor. Guvernul este foarte responsabil şi acţionăm foarte prudent. Absolut toate riscurile privind dobânzile au fost luate în calcul şi prezentate în Coaliţie şi în Parlament, adoptate de Parlament prin Strategia Fiscal-Bugetară şi Legea plafoanelor anuale. Deci, nu putem spune acum că e ceva ce a apărut după acest lucru. Plătim mai mult anul acesta pe dobânzi, pentru că totuşi dobânzile sunt aferente capitalului împrumutat. Anul acest am bugetat un plus de două miliarde de lei, dar să nu uitaţi că, în ultimii doi ani, România a împrumutat 57 de miliarde de euro. Acei 57 de miliarde de euro sunt purtători de dobânzi. Când ai un volum de împrumuturi mai mare evident că vei avea un volum de dobânzi mai mare de plătit”, a menţionat Câciu.

Potrivit ministrului de resort, România nu se află în risc de recesiune şi nici în situaţia de a apela la sprijinul Fondului Monetar Internaţional (FMI).

„Nu există riscul de a apela la sprijinul FMI şi nici riscul de recesiune. Am auzit tot felul de afirmaţii. Riscul de recesiune, în cazul în care dobânzile şi inflaţia cresc, se întâmplă atunci când dobânzile sunt mult peste inflaţie, ceea ce a fost cazul crizei din 2010 când dobânzile erau la 10% şi inflaţia la 6%. În prezent, inflaţia este peste dobânzi. Cu alte cuvinte, în orice termeni, şi bancari, dobânzile sunt considerate real negative. Cursul valutar de astăzi este mai mic decât cursul valutar din noiembrie, e adevărat nu cu mult. Este o situaţie grea prin care trece România. Nimeni nu a spus şi nu a venit la guvernare într-o exuberanţă, că de acum încolo va fi paradis. Poate ceilalţi care au fost la guvernare v-au spus că e fantastic. Nu, am venit să stabilizăm ţara şi să avem finanţare. Încrederea investitorilor există şi vor să finanţeze economia şi vor să o dezvolte. Ieri, OCDE a făcut invitaţia oficială României de a începe negocierile de aderare. Deci, suntem într-o situaţie foarte bună, pieţele sunt stabile, apetitul investitorilor şi pentru titlurile de stat interne, dar şi pentru bondurile externe, este foarte ridicat”, a subliniat demnitarul.

Ministrul Finanţelor participă, joi, la evenimentul de lansare a celor patru programe guvernamentale pe care instituţia urmează să le implementeze în anul 2022, organizat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Cele patru programe – IMM Prod, Rural Invest, Garant Construct şi Innovation – sunt menite să susţină obiectivele asumate prin Programul de Guvernare 2021-2024, în vederea finanţării economiei şi facilitarea creditării pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, în parteneriat cu sistemul bancar şi cu formele asociative ale IMM-urilor. 

Am încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB şi ne-ar fi plăcut să fie de 5%, dar aşa nu plăteam salariile şi pensiile

Am redus deficitul

„Am redus deficitul în 2021, am încheiat anul cu un deficit de 6,7%. Dânsul (n.r.- Florin Cîţu) ar fi spus că dacă deficitul era de 5% şi că a lăsat un deficit de 4%… Nu a lăsat un deficit de 4%, ci de 4,7%. Nu uitaţi că la rectificare a trebuit să punem bani de salarii care nu erau prinşi în buget şi bani de pensii. Nu putem să ne arătăm acum o îngrijorare uitând faptul că bugetul nu avea banii de pensii şi de salarii. Ne-ar fi plăcut şi nouă să avem un deficit de 5%, dar ce făceam, nu plăteam salariile şi pensiile sau salariile din Sănătate? Am reuşit să reducem deficitul pe 2021. O să reducem deficitul şi pe 2022, dar lupta împotriva inflaţiei se face pe mai multe fronturi. Pe de o parte, reduci deficitele şi elimini riscul de derapaj. Pe de altă parte, trebuie să acţionezi asupra cauzelor inflaţiei şi cauzele sunt preţurile la energie pentru care, luna viitoare, venim cu o serie de soluţii care vor duce la stoparea creşterii preţurilor la energie, dacă nu diminuarea lor”, a spus Câciu, citat de Agerpres.

Acesta a adăugat că deficitul ar mai putea fi redus şi printr-o colectare mai bună a veniturilor. „Iată, în ultima Ordonanţă cu plafonarea şi compensarea, aţi observat că am găsit încă 3 miliarde de lei în plus la venituri din dividendele companiilor de stat”, a menţionat oficialul.

Ţinta de deficit bugetar pentru anul trecut a fost stabilită la 7,13% din PIB

Fostul premier Florin Cîţu a susţinut la sfârşitul săptămânii trecute, la Alba Iulia, că dacă în ultima lună a anului trecut ar fi rămas la guvernare deficitul bugetar nu ar fi fost mai mare de 5%.

„România a avut în anul trecut, în 2021, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană şi a redus deficitul bugetar de la 10% aproape în 2020 spre 7%. Acum eu vă spun că atunci când am plecat de la guvernare, deficitul bugetar era de 4%, deci după 11 luni, un deficit bugetar de 4%. Acum, dacă în ultima lună rămâneam la guvernare, nu cred că mergea mai mare deficitul de 5%. Sper că nu s-a dus spre 7, că asta ar însemna ca în ultima lună să avem un deficit de trei procente, să crească într-o singură lună. Să ştiţi că toate sunt legate. Dacă începi să cheltuieşti fără să investeşti, te îndrepţi direct către un eşec”, a susţinut fostul premier.