Vladimir Putin a pus Europa pe jar prin recunoașterea celor două republici separatiste

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, după ce i-a informat despre această decizie pe omologul său francez, Emmanuel Macron, şi pe cancelarul german, Olaf Scholz, care s-au arătat decepționați.

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni, 21 februarie, pe preşedintele rus, Vladimir Putin, să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o „cooperare în materie de apărare”. Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii „Republicii Populare Doneţk” şi „Republicii Populare Lugansk”, Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik.

Anunțul a fost făcut de președintele rus într-un discurs televizat. Înainte de toate, Vladimir Putin a făcut o incursiune în istorie, arătând că Ucraina nu e doar o țară vecină Rusiei, ci este o „parte integrantă a propriei noastre istorii, culturi, spațiu spiritual”.

Vă prezentăm „lecția de istorie” a Ucrainei și a Rusiei susținută astăzi de președintele rus, din biroul său de la Kremlin.

„Tema discursului meu sunt evenimentele din Ucraina și de ce sunt atât de importante pentru noi, pentru Rusia. Desigur, apelul meu se adresează și compatrioților noștri din Ucraina.

Situația din Donbas a căpătat din nou un caracter critic, acut. Și astăzi mă adresez direct nu doar pentru a evalua ceea ce se întâmplă, ci și să vă informez despre deciziile care se iau, despre posibilii pași în această direcție.

Permiteți-mi să subliniez încă o dată că Ucraina pentru noi nu este doar o țară vecină. Este o parte integrantă a propriei noastre istorii, culturi, spațiu spiritual. Aceștia sunt camarazii noștri, rudele, printre care nu se află doar colegi, prieteni, foști colegi, ci și rude, oameni legați de noi prin sânge, prin legături de familie.

Pentru o lungă perioadă de timp, locuitorii din sud-vestul ținuturilor istorice vechi rusești s-au numit ruși și ortodocși. Așa a fost până în secolul al XVII-lea, când o parte din aceste teritorii a fost reunită cu statul rus, și după. (…)

Așadar, voi începe cu faptul că Ucraina modernă a fost creată în întregime de Rusia, mai precis, de Rusia bolșevică, comunistă. Acest proces a început aproape imediat după revoluția din 1917, iar Lenin și asociații săi au făcut-o într-un mod foarte nepoliticos față de Rusia însăși – prin separarea, ruperea de ea, a o parte din propriile sale teritorii istorice. Desigur, nimeni nu a întrebat nimic milioanele de oameni care locuiau acolo.

Apoi, în ajunul și după Marele Război Patriotic, Stalin a transferat Ucrainei câteva pământuri care au aparținut anterior Poloniei, României și Ungariei. În același timp, ca un fel de compensare, Stalin a înzestrat Polonia cu o parte din teritoriile germane originale, iar în 1954 Hrușciov a luat din anumite motive Crimeea Rusiei și a transferat-o Ucrainei. De fapt, așa s-a format teritoriul Ucrainei sovietice. (…)

Permiteți-mi să vă reamintesc că după Revoluția din octombrie 1917 și după Războiul Civil care a urmat, bolșevicii au început să construiască o nouă statalitate și au apărut dezacorduri destul de ascuțite. Stalin, care în 1922 a combinat funcțiile de secretar general al Comitetului Central al PCR (b) și de comisar al poporului pentru naționalități, a propus construirea țării pe principiile autonomizării, adică darea republicilor – viitor administrativ teritorial unități – puteri largi atunci când se alătură unui singur stat.

Lenin a criticat acest plan și s-a oferit să facă concesii naționaliștilor, cum îi numea atunci „independenți”. Aceste idei leniniste, de fapt, despre un sistem de stat confederal și sloganul despre dreptul națiunilor la autodeterminare până la secesiune, au stat la baza statalității sovietice. Mai întâi, în 1922, au fost consacrate în Declarația privind formarea URSS, iar apoi, după moartea lui Lenin, în Constituția URSS din 1924.

Multe întrebări apar imediat aici. Iar prima dintre ele, de fapt cea principală: de ce a fost necesar să se satisfacă vreo ambiție naționalistă, în creștere nelimitată, la periferia fostului imperiu?

S-a trasferat către unitățile administrative nou formate și adesea formate în mod arbitrar – republicile unionale – teritorii uriașe care de multe ori nu aveau nimic de-a face cu ele. Repet, pentru a transmite aceste teritorii împreună cu populația Rusiei istorice.

Mai mult, de fapt, acestor unități administrative li s-a dat statutul și forma formațiunilor naționale de stat. Din nou mă întreb: de ce a fost necesar să se ofere cadouri atât de generoase, la care cei mai înflăcărați naționaliști nici nu visaseră până acum, și chiar să se acorde republicilor dreptul de a se separa de statul unit fără nicio condiție?”, a declarat Vladimir Putin de la Kremlin.

În opinia liderului rus, o aderare a Ucrainei la NATO este o ameninţare directă pentru securitatea Rusiei, Putin subliniind că legea fundamentală a Ucrainei nu permite baze militare străine pe teritoriul ţării. El a reluat declaraţia potrivit căreia Rusiei i s-a promis în trecut că NATO nu se va extinde, dar că s-a întâmplat exact contrariul.

Putin a adăugat că Ucraina intenţionează să se doteze cu arme nucleare şi că această ţară dispune de tehnologia nucleară sovietică.

De asemenea, liderul rus a acuzat Kievul că în trecut a furat gaz rusesc şi a folosit energia pentru a şantaja Rusia. Potrivit lui Vladimir Putin, Ucraina nu are tradiţie ca stat naţional şi este condusă de puteri străine, ceea ce îi afectează toate nivelurile de autoritate.

„Da, fiecare țară are dreptul să facă alianțe militare cu cine vrea, dar Ucraina are responsabilitatea să nu își asigure securitatea strategică amenințând alte țări. Intrarea Rusiei în NATO este direct o amenințare pentru Rusia. (…) NATO încearcă să ne convingă că ei nu sunt o amenințare pentru Rusia, dar noi știm valoarea acestor cuvinte. (…) Spun ceva ce nu am spus niciodată.  Acum câțiva ani l-am întrebat pe Blinken cum ar fi dacă Rusia ar intra în NATO. Nu voi spune răspunsul complet, dar răspunsul SUA ne-a surprins. (…) Nu vreți să fiți prieteni cu Rusia, ok, dar de ce să ne faceți dușmani? (…) Intrarea Ucrainei în NATO este decisă, potrivit informațiilor noastre, este doar o chestiune de timp. Rusia este anunțată ca fiind principalul dușman al SUA și NATO, e scris în documente, iar pentru a se înlătura dușmanul, va fi folosită Ucraina.(…) Dezvoltarea unor baze NATO în Ucraina le va da puterea de a controla spațiul aerian, de a avea rachete în Europa și dincolo de Munții Urali.

O rachetă ar ajunge în doar 35 de minute până la Moscova. (…) Ei au scuipat pe avertismentele noastre, atunci când le-am spus să oprească extinderea. (…) Rusia optează pentru rezolvarea problemelor prin negocieri, pe cale diplomatică, am mai spus asta. (…) Noi cerem ca NATO să nu se mai extindă, să nu aibă sisteme ofensive. Aceste cereri au fost ignorate. (…) Poziția lor nu s-a schimbat, ni se trimit aceleași răspunsuri. Încearcă să ne șantajeze cu noi sancțiuni. Țelul este unul: să oprească dezvoltarea Rusiei. O fac doar pentru că existăm. O spun direct, în contextul în care cererile noastre au fost ignorate de SUA și NATO, Rusia are dreptul de a întreprinde măsuri pentru asigurarea securității sale. Exact asta vom face. (…) Cât despre situația din Donbas, atacurile acolo s-au intensificat în ultima vreme. Oamenii de acolo sunt în pericol. (…) Am decis să recunoaștem independența Republicilor Populare Donețk și Lugansk, actele vor fi gata în curând. Le cerem să înceteze atacurile în Donbas. Vor fi pe conștiința lor.”, a mai declarat Putin.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a convocat luni Consiliul de Securitate şi al Apărării Naţionale al Ucrainei, pe fondul temerilor privind o invazie rusă. El a explicat pe Twitter că a luat decizia „în contextul declaraţiilor” Consiliului de Securitate al Rusiei, care s-a reunit cu câteva ore mai devreme, reuniune în timpul căreia înalţi responsabili ruşi s-au pronunţat în favoarea recunoaşterii teritoriilor separatiste proruse din estul Ucrainei.

Volodimir Zelensky, președintele Ucrainei

Un moment care arată intențiile ascunse ale lui Putin a fost cel în care, în timpul ședinței Consiliului de Securitate, șeful Serviciului de Informații Externe rus a declarat de la microfon că va recunoaște „anexarea” celor două regiuni separatiste la Rusia. Vladimir Putin, zâmbind, dar enervat, i-a replicat că „nu asta se discută astăzi aici”.

Iohannis: Decizie lipsită de responsabilitate a Rusiei

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj prin care condamnă cu fermitate recunoașterea de către Federația Rusă a celor două republici separatiste din estul Ucrainei și subliniază că reprezintă o „încălcare flagrantă a dreptului internațional, a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei”.

„România condamnă cu fermitate recunoașterea de către Federația Rusă a „independenței” autoproclamatelor republici separatiste din Donețk și Luhansk, părți componente ale Ucrainei.

Acest act reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional, a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei.

De asemenea, prin această decizie, Rusia încalcă obligațiile care îi revin în calitate de semnatar al Acordurilor de la Minsk, care devin astfel golite de conținut. Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, amenință, prin acțiunile sale, pacea și securitatea globale garantate de însuși Consiliul de Securitate ONU, încălcând deliberat principiile de drept internațional prevăzute de Carta ONU și de Actul final de la Helsinki.

Comunitatea internațională trebuie să sancționeze ferm, imediat și fără echivoc această decizie lipsită de responsabilitate a Rusiei.

România reafirmă și în acest context susținerea puternică pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și va acționa în coordonare cu partenerii și aliații săi pentru aplicarea măsurilor de răspuns potrivite.”, a transmis Klaus Iohannis.

Boris Johnson: Cred că este un semn foarte rău pentru Ucraina

Premierul britanic, Boris Johnson, a denunţat luni recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste din Ucraina drept „o încălcare flagrantă a suveranităţii” ţării şi o “repudiere” a acordurilor de pace de la Minsk.

„Este clar împotriva dreptului internaţional. Este o încălcare flagrantă a suveranităţii şi integrităţii Ucrainei, o repudiere a Acordurilor de la Minsk”, a declarat Boris Johnson într-o conferinţă de presă.

„Cred că este un semn foarte rău” pentru situaţia din Ucraina, a adăugat el, considerându-l ca “încă un indiciu că lucrurile evoluează în direcţia greşită în Ucraina”.

Premierul britanic și-a întrerupt o conferință de presă la care participa în momentul în care Vladimir Putin a făcut anunțul recunoașterii, pentru a discuta telefonic cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Stoltenberg: Subminează suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg afirmă că această recunoașterea celor două teritorii „erodează eforturile de soluționare a conflictului și încalcă Acordurile de la Minsk”.

„Condamn decizia Rusiei de a extinde recunoașterea autoproclamatelor Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk. Acest lucru subminează și mai mult suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, erodează eforturile de soluționare a conflictului și încalcă Acordurile de la Minsk, la care Rusia este parte”, a transmis Jens Stoltenberg.

Casa Albă: Vom anunța măsuri suplimentare legate de încălcarea angajamentelor internaționale ale Rusiei

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că președintele Joe Biden va emite un ordin prin care va interzice „noi investiții, comerț și finanțare de către persoanele americane către, dinspre sau în așa-numitele regiuni DNR și LNR din Ucraina.”

„Am anticipat o astfel de mișcare din Rusia și suntem gata să răspundem imediat. Președintele Biden va emite în curând un ordin executiv care va interzice noi investiții, comerț și finanțare de către persoanele americane către, dinspre sau în așa-numitele regiuni DNR și LNR din Ucraina. Acest ordin va oferi, de asemenea, autoritatea de a impune sancțiuni oricărei persoane determinate să opereze în acele zone ale Ucrainei. Departamentele de Stat și Trezorerie vor avea detalii suplimentare în curând.

De asemenea, vom anunța în curând măsuri suplimentare legate de încălcarea flagrantă de astăzi a angajamentelor internaționale ale Rusiei. Pentru a fi clar: aceste măsuri sunt separate și ar fi în plus față de măsurile economice rapide și severe pe care le-am pregătit în coordonare cu Aliații și partenerii în cazul în care Rusia ar invada în continuare Ucraina. Continuăm să ne consultăm îndeaproape cu aliații și partenerii, inclusiv cu Ucraina, cu privire la următorii pași și la escaladarea continuă a Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.”, a declarat Jen Pseki.

Alte reacții

Sociologul Barbu Mateescu atrage atenția asupra manipulării pe care Rusia o practică pe rețelele de socializare.

„Rețelele de trolli ale Kremlin-ului pe Twitter sunt importante, dar nu trebuie ignorat că mulți dintre ei își pun la locație United State.

.Problema nu e că ar fi uitat să pună pluralul la State, adică faptul că ar fi mâncat un s.

Problema e că nimeni din SUA nu ar scrie la locație United States. USA – da. US – da. The United States of America – da. The Greatest nation God bless!!! [emoji cu mitralieră] – da.

Chiar și dacă vrei să bați apropo-uri vizavi de războiul civil de acum 150 de ani, ai scrie The Union sau The North. The United States – poate.

Pentru că în engleză ori folosești acronim ori articulezi. Iar în rusă nu există articole. Cam ăsta e nivelul.”

Scriitorul Adrian Papahagi arată că Putin “și-a mai bătut un cui în sicriu” și a demonstrat încă o dată “cât e de primitiv și agresiv”.

„Sunt din nou consternat. Citesc doar acuze la adresa UE și NATO, sub care se ghicește o admirație sotto-voce pentru golăneala lui Putin.

În realitate, orice face de-acum înainte, Putin și-a mai bătut un cui în sicriu. Putin & co. puteau să se întoarcă onest spre Europa, ca pe vremea țarilor care vorbeau franceză, plănuiau nemțește și construiau italienește. Au ales din nou să fie niște barbari sovietico-asiatici.

Ce-au obținut, ce vor obține?
Și-au alienat definitiv Ucraina.
Au întărit flancul de est al NATO, inclusiv România.
Au întărit unitatea NATO (nu știu dacă și a UE).
Au demonstrat încă o dată că sunt un rogue state și că nu pot depăși orizontul Stalin-Brejnev, ceea ce le va atrage noi sancțiuni și va îngloda și mai tare economia de nivelul Spaniei a acestei țări cu veleități de putere globală.

Putin pare că a umilit Occidentul, făcându-i pe liderii occidentali să ia loc la masa lui grotesc de lungă. De fapt a demonstrat încă o dată cât e de primitiv și de agresiv.

Oricât de senil ar fi Biden, oricât de caraghioase ar fi veleitățile lui Macron, oricât de ageamiu ar fi Schulz, oricât de șubrezit ar fi Boris, oricât de inutil ar fi Iohannis și oricât de obsedat de Trianoane și dispus la trădare ar fi Orbán – forța UE și NATO nu stă în niște lideri vremelnici, ci în geniul și productivitatea unui miliard de oameni liberi.

Niciodată o armată de sclavi nu va câștiga în fața unor oameni liberi. Victorii de etapă, poate. Pe termen lung, nu.

Occidentul (încă profund creștin, mai creștin în plină secularizare decât a reușit Rusia să fie în cel mai pravoslavnic moment al ei) va câștiga mereu toate războaiele civilizaționale. Sigur, China, Rusia și islamul sunt provocări: dar singura lor forță vine din faptul că lumea liberă și prosperă consumă ceva produs de ei, și produce ceva la ei. Toată tehnologia lor e furată, preluată sau cumpărată din Occident. Lăsați de capul lor, nu fac mare brânză.

Liderii puternici ca Putin sunt de fapt slabi. Forța liderilor slabi din Occident vine din libertatea, demnitatea și creativitatea milioanelor de cetățeni care îi aleg și-i schimbă.

Rusia este o putere în declin.
Lumea liberă are problemele ei, dar e liberă, orice-ar zice inconștienții care compară UE cu URSS.

Se termină și pandemia, chiar și ultimii prostălăi, ca Trudeau (dacă, din greșeală, mai rămâne la guvernare), vor ridica restricțiile absurde, iar batalioanele de luptători cu dictaturi și conspirații imaginare vor trebui să-și găsească alte cauze.

Vom reveni la business as usual: vom contesta lideri slabi și politici idioate, ne vom certa cu propagandiști isterici, vom denunța ispitele autoritare și utopice, dar vom continua să producem, să circulăm, să votăm, să scriem ce vrem în lumea noastră imperfectă, dar liberă.”

Adrian Severin, fost ministru de Externe, spune că “singurul lucru bun” în acest context este faptul că “recunoașterea nu e invazie și fără invazie nu avem război”.

„RUSIA A DECIS RECUNOAȘTEREA ACTULUI DE AUTODETERMINARE A REGIUNILOR DONIEȚK ȘI LUGANSK, DÂND NAȘTERE UNOR SUBIECTE DE DREPT INTERNAȚIONAL DOTATE CU INDEPENDENȚĂ ȘI SUVERNITATE

În situația creată important este să se evite isteria și căutarea vinovaților. Ceea ce trebuie căutat sunt soluțiile. În acest scop emoțiile ideologice sunt contraindicate.

Din punctul meu de vedere, ceea ce trebuie reținut pe moment sunt următoarele:

1. Autodeterminarea este un act unilateral. Așa a fost și cu Kosovo.
2. Recunoașterea este un act unilateral. Nimeni nu poate contesta unui stat suveran dreptul de a recunoaște alt stat. După cum nimănui nu i se poate reproșa faptul că nu a recunoscut actul de autodeterminare a unui popor. Spania nu a recunoscut Kosovo.
3. Președintele Vladimir Putin și-a explicat motivele recunoașterii și indiferent dacă suntem sau nu de acord cu ele, sau dacă recunoașterea ne face plăcere ori ne deranjează, acesta este deja un fapt împlinit la care trebuie să ne raportăm.
4. Singurul lucru bun este că recunoașterea nu este invazie și fără invazie nu avem război.
5. Cât timp nu este război, dialogul, negocierea, acțiunea diplomatică pot continua.
6. În actuala situație nou creată, dar nu imprevizibilă, se dovedește că singura cale rațională de urmat constă în aducerea la îndeplinire a Acordurilor de la Minsk. În funcție de asta, autodeterminarea regiunilor din Dombas, care pentru Rusia a devenit internațională, poate redeveni o autodeterminare internă, cu pastrarea actualelor frontiere ale Ucrainei.
7. În același timp se impun negocieri între SUA / NATO și Rusia care să conducă la definirea unei arhitecturi de securitate juste, fezabile și durabile în Europa de est, apte a răspunde preocupărilor și aspirațiilor tuturor părților interesate.
8. Încă o dată s-a dovedit că insultele, diabolizarea, descurajarea prin amenințări, recursul la sancțiuni economice, hărțuirea psihologică și tacticile propagandistice nu rezolvă problemele internaționale, ci le agravează.”, a scris Severin într-o postare pe Facebook.

Sociologul Vladimir Ionaș se întreabă dacă după decizia de astă seară a lui Putin, va mai avea loc întâlnirea programată între miniștrii de externe american și rus, programată pentru joi.

„Eu cred si sper ca Putin si-a satisfăcut nevoia de atenție. A ocupat cele doua regiuni despre care știm inca de la început ca reprezentau obiectivul Federației Ruse. Discursul sau, dur si lung, a dat fiori, dar a fost parte din show. Nu cred, poate sunt prea optimist, in posibilitatea unui război pe scara larga. Contează foarte mult care va fi răspunsul Ucrainei – va raspunde militar separatiștilor riscând lupte directe cu armata rusa sau va prefera sa meargă pe linia de negociere a Vestului? Contează foarte mult care vor fi sancțiunile pe care le va impune Vestul.Eu cred ca cel puțin pentru următoarele săptămâni lucrurile vor continua exact in situația actuala, cu armata Rusiei in jurul Ucrainei, cu cele doua regiuni ocupate.”

„A luat decizia de a recunoaște independenta celor doua regiuni înainte de întâlnirea de joi dintre Lavrov si Blinken. Forțează foarte mult. Presiunea este pe liderii Ucrainei. Vor răspunde dur liderilor separatiști si vom avea un nou caz Georgia (ceea ce vrea Putin azi) sau vor merge pe mâna negocierii conduse de SUA si Franța? Este de văzut dacă mai rămâne in picioare întâlnirea de joi întreLavrov și Blinken.”

Toader Palelogu recunoaște aspectele istorice evidențiate de Vladimir Putin, dar semnalează „performanța” acestuia, unică, de a împinge Ucraina în brațele Occidentului.

„Lenin a dat Ucrainei bucăți din Rusia, spune Vladimir Putin și are dreptate.
Stalin a dat Ucrainei bucăți din România, Polonia și Ungaria, continuă Putin și are din nou dreptate.
Putin însă a dat Ucrainei ceea ce nu-i dăduseră nici Lenin, nici Stalin și nici măcar Hrușciov: un motiv de indignare patriotică de natură să unească întreaga națiune. Nici un alt lider rus nu a împins cu atîta energie Ucraina în brațele Occidentului.”

Cătălin Avramescu, profesor la SNSPA, arată că Putin, ca și Hitler, va trage în jos după el un popor întreg.

„Idiotul din Kremlin, un discurs delirant, prosovietic.
Șobolanul este încolțit, cu economia în cădere liberă, izolat de toate statele civilizate. Probabil se gândește că va trage în jos, după el, ca și Hitler, un întreg popor”.

Cătălin Drulă, USR, trage un semnal de alarmă asuora revizionismului istoric practicat de liderul rus și spune că România este datoare să fie solidară cu Ucraina.

„Rusia încalcă legislația internațională și denunță unilateral Acordurile de la Minsk prin recunoașterea așa-ziselor republici din estul Ucrainei.

USR condamnă decizia lui Vladimir Putin. Un lider autoritar încearcă să schimbe ordinea de securitate din Europa prin violență. Sancțiunile drastice sunt un răspuns necesar al Europei în această situație. Fiecare țară are dreptul să-și stabilească propriul destin.

Este inacceptabil ca un stat să dicteze altuia – sub amenințarea armelor – ce să facă sau ce să nu facă.

Este datoria României, ca stat membru NATO și al Uniunii Europene, să fie solidară cu Ucraina. Europa trebuie să rămână continentul libertății și al democrației. Scenariul la care asistăm nu este unul nou. Istoria ne amintește că același lucru s-a întâmplat în Transnistria, Abhazia, Oseția de Sud și, foarte recent, în Crimeea. Cu un amestec de fake news și rescriere a istoriei atunci când îi convine, Vladimir Putin încearcă să refacă URSS. Dictatura sovietică a eșuat lamentabil și nu va reveni în Europa. Popoarele din estul Europei au ales libertatea.”

Radu Tudor, realizator Antena 3, spune că invazia este posibilă oricând de acum, la adăpostul pretextului de “protejare” a populației ruse din cele două regiuni separatiste.

„Imediat după recunoasterea asa ziselor republici separatiste ruse de pe teritoriul Ucrainei de catre Vladimir Putin, invazia se poate declanșa in orice moment. Nu-i asa, pentru a proteja populatia rusofona din teritoriile rupte chiar de Moscova printr-un razboi declansat in 2014 si in care au murit 14000 de oameni.”