În ciuda predicțiilor mai multor analiști economici potrivit cărora conflictul din Ucraina va afecta inevitabil și economia românească, președintele CEC Bank, Bogdan Neacșu, este optimist arătând că sistemul bancar românesc nu va fi destabilizat.
- PSD asigură că moțiunea va trece. Parlamentarii PNL, USR și UDMR vor fi prezenți, dar nu vor vota
- Ana Blandiana și Zbigniew Herbert, între destin și premiu
- „Criminalitatea este în creștere în întreaga UE, iar în multe privințe are chip de copil”
- Proiectul Neptun Deep: încep lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
- Va fi Chivu al treilea „Mag”, după Herrera și Mourinho?
„Cred că pe toată lumea a luat prin surprindere faptul că, în 2022, în Europa am ajuns să avem confruntări de acest fel. Și nici la nivelul sistemului bancar nu putem ignora ce se întâmplă la Est: urmărim evoluțiile și ne pregătim pentru diverse scenarii. Dar ce pot să spun este că în acest moment nu există motive de îngrijorare. Nu avem companii românești de impact cu expunere pe Rusia, băncile locale nici ele nu au expunere semnificativă. În ultimii 30 de ani am încercat să ne apropiem de Vest și de Occident și să atragem investitori strategici din zona occidentală.
Deci nu văd că economia românească, industrii majore să depindă de capitalul din Est. Sigur, există o dependență la nivelul întregii Europe de gazul rusesc.
Ce mai vreau să punctez este că sistemul nostru bancar este solid și poate face față provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori și jumătate peste limita legală. La fel, băncile stau foarte bine și în ce privește lichiditatea și acoperirea la risc”, a afirmat, pentru Economica.net, Bogdan Neacșu.
Trei firme și două persoane fizice au fost identificate în România ca având legături cu Kremlinul și prin urmare au activele înghețate, în conformitate cu sancțiunile decise de Uniunea Europeană, a declarat duminică seara, la Digi24, premierul Nicolae Ciucă.
„Intră sub sancţiuni, pe mâna autorităţilor din România. Suntem obligaţi să punem în aplicare deciziile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene”, a precizat Nicolae Ciucă.
Întrebat dacă asta înseamnă că tot ce au ele în România este blocat în acest moment și nu mai pot face transferuri financiare, premierul a confirmat că „exact asta se întâmplă”.
Conform premierului, ministrul finanţelor l-a anunţat că bunurile celor cinci entități au fost înghețate „imediat ce au fost identificate”.
Președintele Senatului, Florin Cîțu, anunțase cu câteva zile în urmă că în România „sunt în jur de 600 companii cu acționari legați de Rusia, legați de oligarhi din jurul lui Putin”.
Ce se întâmplă cu capitalul românesc din băncile rusești?
Fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorvici, a analizat, într-un comentariu postat pe rețelele de socializare, ce efecte au măsurile anunțate de oficialii guvernamentali.

România se retrage din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică.
Alo, domnilor Cîțu și Câciu. Nu contează ordinea, amândoi sunteți o apă și-un pământ. Nici măcar nu știți în câte bănci (și) cu capital rusesc este și România membru. Nu mai vorbesc de minciunile lui Cîțu care își expunea cu trufia unei hiene (învingătoare cu haita în lupta cu leul), meritul de a scoate România din cele două bănci.
Nu numai că a mințit (el a semnat TOATE actele normative prin care România are și AZI reprezentanți în aceste bănci), așa cum face în fiecare secundă a vieții sale, dar a UITAT TOTAL (oare intenționat?) de o altă bancă (și cu capital rusesc): Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.
Ca să nu mai întrebăm dacă cineva la nivel guvernamental a făcut o analiză a efectelor (economice), pentru România, ca urmare a acestor decizii. Ce se întâmplă cu capitalul României (sunt zeci de milioane de euro!) din aceste bănci. Renunțăm la aceste milioane de euro, așa, pur și simplu, când noi avem români care o duc de azi, pe mâine.
Dacă tot vorbim de sancțiuni de acest tip, de ce nu se pune în discuție scoaterea Rusiei și din Fondul Monetar Internațional, din Banca Mondială, din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (ca beneficiar de finanțări / pentru cunoscători) etc..
Decât să sancționeze Rusia, mai bine să o scoată din aceste bănci și să rămână România, alături de celelalte state, în aceste bănci, care ar putea deveni bănci regionale. Și astfel, România n-ar pierde (din nou) niște milioane de euro și ar beneficia de investiții considerabile pentru companiile românești.
CONCLUZIA: O guvernare de HABARNIȘTI. Toate aceste decizii PUERILE, luate în grabă și fără o analiză temeinică, inclusiv în consultare cu partenerii noștri internaționali, vor produce efecte economice negative pentru mediul privat din România.”













































