Instanța Supremă pune CJUE înaintea CCR. Elena Udrea merge la închisoare

Un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația în anulare formulată de Elena Udrea, menținând condamnarea definitivă primită de aceasta în dosarul „Gala Bute”, de 6 ani cu executare.

• Care sunt băncile amendate de Consiliul Concurenței pentru influențarea ROBOR
• Pentru cine bat clopotele Bisericii Romei?
• Cum arăta economia României în 2016 și cum arată astăzi
• Europa vrea rețele „curate”
• Triumful Rusiei în Franța. A câștigat și s-a prăbușit în genunchi

Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi, dar cu o opinie separată, şi este definitivă, astfel încât Elena Udrea va merge la închisoare. 

Completul a fost format din judecătorii Alina Ioana Ilie, Hermina Iancu, Oana Burnel, Dan Andrei Enescu și Anca Alexandrescu. Opinia separată a fost formulată de judecătoarea Hermina Iancu.

Iată minuta ICCJ nr. 41/2022 (dosar 3089/1/2018):

„Cu majoritate, Respinge, ca nefondate, contestatiile in anulare formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si condamnatii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe si Obreja Rudel impotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori in dosarul nr. 2303/1/2017. 

Constata ca, prin incheierea nr. 210 din data de 19 decembrie 2018 pronuntata in dosarul nr. 3168/1/2018, reunit la prezenta cauza, s-a dispus admiterea cererii formulate de contestatorul condamnat Obreja Rudel privind suspendarea executarii sentintei penale nr. 181 din 28 martie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 1532/1/2015, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 93 din 5 iunie 2018, pronuntata in dosarul nr. 2303/1/2017 de Completul de 5 Judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pana la solutionarea definitiva a contestatiei in anulare.

Constata ca, prin incheierea din data de 20 decembrie 2018, s-a dispus suspendarea executarii deciziei penale nr. 93 din 5 iunie 2018, pronuntata de Completul de 5 Judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dosarul nr. 2303/1/2017, pana la solutionarea definitiva a contestatiei in anulare, in ceea ce ii privește pe condamnatii Udrea Elena Gabriela si Breazu Tiberiu Tudor.

In baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea contestatiei in anulare formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie raman in sarcina statului. In baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedura penala, obliga contestatorii condamnati Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe si Obreja Rudel la plata sumei de cate 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. In baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedura penala, onorariile cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu pentru contestatorii condamnati Udrea Elena Gabriela si Breazu Liberiu Tudor pana la prezentarea aparatorilor alesi, in suma de cate 627 lei, raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 7 aprilie 2022.

Cu opinie separata a presedintelui completului, in sensul de a se dispune: Admiterea contestatiilor in anulare formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si condamnatii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe si Obreja Rudel impotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori in dosarul nr. 2303/1/2017; Desfiintarea in parte a deciziei penale contestate, numai in ceea ce ii priveste pe condamnatii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel si Munteanu (fosta Topoliceanu) Ana Maria; Dispune rejudecarea apelului declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie numai cu privire la condamnatii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel si Munteanu (fosta Topoliceanu) Ana Maria, precum si a apelurilor declarate de inculpatii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe si Obreja Rudel si partile civile SNTGN Transgaz SA, SPEEH Hidroelectrica SA, SN Nuclearelectrica SA, numai cu privire la actiunea civila exercitata impotriva inculpatilor Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel si Munteanu (fosta Topoliceanu) Ana Maria, Societatea Nationala a Apelor Minerale SA si Romgaz S.A. impotriva sentintei penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in dosarul nr. 1532/1/2015. Anuleaza formele de executare emise in baza sentintei penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in dosarul nr. 1532/1/2015, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 93 din data de 5 iunie 2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori, in dosarul nr. 2303/1/2017, numai in ceea ce ii priveste pe inculpatii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel si Munteanu (fosta Topoliceanu) Ana Maria; Mentine celelalte dispozitii ale deciziei penale atacate; in baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea contestatiilor in anulare raman in sarcina statului”.

Judecarea contestației în anulare în cazul „Gala Bute” a fost suspendată după ce trei judecători au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a întreba dacă Decizia CCR 685/2018 poate să nu fie respectată. Răspunsul Curții de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a fost dat în decembrie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că hotărârile Curții Constituționale ale României pot fi ignorate de judecătorii care trebuie să se pronunțe în cauze ce privesc drepturile UE. În plus, aceștia NU pot fi trași la răspundere dacă nu aplică deciziile Curții Constituționale.

Soluțiile definitive pronunțate de Înalta Curte în 5 iunie 2018 în dosarul „Gala Bute”, menținute prin decizia de azi a judecătorilor ICCJ sunt:

Elena Udrea (ex-ministrul Turismului) – 6 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și abuz în serviciu;

Rudel Obreja (ex-presedinte Federatia de Box) – 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și evaziune fiscală;

Tudor Breazu (administrator al terenurilor de la Nana deținute de Elena Udrea) – 3 ani de închisoare cu executare;

Gheorghe Nastasia (fost secretar in Ministerul Turismului) – 4 ani de închisoare cu suspendare;

Ana-Maria Topoliceanu (fosta sefa a Compania Nationala de Investitii) – 3 ani de închisoare cu suspendare;

Dragos Botoragă (patron societatea Consmin) – 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare;

Ștefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) – 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare;

Ion Ariton (fost ministru al Economiei) – achitat.

Udrea a mai fost obligată în 2018 să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Scurtă istorie

În decembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la această instanţă. În consecinţă, condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, iar Tudor Breazu şi Rudel Obreja au ieşit din penitenciar.

De asemenea, Elena Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România.

Odată revenită în România, Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi au apelat la căi extraordinare de atac – contestaţie în anulare şi recurs în casaţie – prin care solicitau anularea condamnărilor şi reluarea judecării dosarului.

Ulterior, judecătorii de la Instanţa supremă au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.

În dosarul “Gala Bute”, Udrea este acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la ‘Gala Bute’, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja. 

CJUE prevalează în fața hotărârilor CCR

Practic, ICCJ a ignorat Decizia CCR nr. 685/2018 prin care judecătorii CCR (cu opinia separată a judecătorilor Livia Stanciu și Mircea Stefan Minea) au hotărat că prin deciziile Colegiului de conducere al Înaltei Curți, prin care s-a stabilit de la sine putere ca din componența completelor de 5 trebuie să facă parte automat șefii instanței supreme, a fost afectat dreptul la un proces echitabil al justițiabililor, dar și imparțialitatea completurilor de judecată: „Prin impunerea unor membri de drept in componenta Completurilor de 5 judecatori, pe calea unor acte administrative, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau, cel putin, constand intr-o ezitare/ lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia. (…) Intrucat atat in materie penala, cat si extrapenala, sanctiunea compunerii nelegale a completului de judecata este nulitatea neconditionata si, prin urmare, absoluta, a actelor indeplinite de un astfel de complet, si tinand cont de faptul ca deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art.147 alin.(4) din Constitutie, Curtea retine ca prezenta decizie se aplica de la data publicarii sale, atat situatiilor pendinte, respectiv in cauzele aflate in curs de judecata, precum si in cele finalizate in masura in care justitiabilii sunt inca in termenul de exercitare a cailor de atac extraordinare corespunzatoare, cat si situatiilor viitoare”.

Dubla măsură a ÎCCJ

„Stupefiant este că ulterior, spre deosebire de cazul Elenei Udrea, în baza Decizei CCR 685/2018 mai multe condamnări dispuse de Completele de 5 judecători ICCJ au fost desființate chiar de ICCJ, în calea contestațiilor în anulare formulate de condamnați, hotărându-se rejudecarea fazei de apel în fața unui Complet de 5 legal constituit, cu tragerea la sorți a tuturor membrilor. Totuși, judecarea contestației în anulare în cazul „Gala Bute” a fost suspendată – ea fiind admisă doar în principiu și dispunându-se suspendarea executării pedepsei de 6 ani închisoare primite de Elena Udrea – după ce trei judecători au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a întreba dacă Decizia CCR 685/2018 poate să nu fie respectată. Răspunsul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost dat în decembrie 2021, CJUE stabilind că deciziile CCR ar putea fi ignorate doar dacă există un risc sistemic privind crearea de impunitate pentru inculpați. Or, nu este cazul de față, în condițiile în care un dosar trimis la rejudecare nu poate reprezenta un risc sistemic. Chiar și așa însă, iată, Completul de 5 judecători ICCJ a hotărât să nu respecte o decizie obligatorie a CCR și implicit să nu respecte Constituția României, dând întâietate CJUE.”, arată siteul luju.ro