Ministerul Justiției explică diferențele între proiectele legilor trimise la CE și cele trimise la CSM

 După ce mai multe asociaţii ale magistraţilor şi reprezentanţi ai societăţii civile au criticat dur proiectele legilor Justiţiei, Ministerul Justiției a venit cu câteva precizări, admițând că există „diferenţe punctuale” între proiectele legilor prezentate la consultările din luna mai cu Comisia Europeană și cele puse în dezbatere publică la 21 iulie.

• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
• ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
• Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
• PSD, PNL, USR și UDMR au căzut de acord pe legea salarizării
• Nicușor Dan intervine în scandalul transparentizării finanțării ONG-urilor

Trei asociaţii profesionale ale magistraţilor – Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie – au afirmat zilele trecute că proiectele legilor justiţiei sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificări, fiind cu totul diferite faţă de variantele prezentate şi asumate în faţa Comisiei Europene. Asociațiile auaa remarcata și faptul că proiectele, pe lângă faptul că nu aduc nimic nou faţă de legile în vigoare, nu scapă cu adevărat de prevederile „nocive” criticate de organismele internaţionale.

Mai multe, asociațiile susțin că „de facto, prin aceste proiecte, se compromit toate progresele făcute de România în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate şi se încearcă controlarea activităţii celor două parchete specializate de factorul politic, prin intermediul procurorului general al României, care este numit eminamente politic”. Ei au criticat și eliminarea prevederii ca funcția de vicepreşedinte de instanţă/adjunct al prim procurorului parchetului, să fie ocupată prin concurs. În opinia magistraților, aceasta constituie un regres și configurează un „sistem clientelar înăuntrul magistraturii”.

Ministerul Justiţiei explică într-un comunicat de presă difuzat joi, 28 iulie, de ce există diferenţe între forma proiectelor negociată cu Comisia Europeană şi cea prezentată Consiliului Superior al Magistraturii.

Legat de momentul iniţierii procedurii de avizare de CSM, ministerul afirmă că, după cum a precizat în mod repetat, a reiniţiat pregătirea proiectelor în ianuarie 2022, legile fiind puse în dezbatere publică iniţial în septembrie 2020.

Despre conţinutul proiectelor, Ministerul Justiţiei menţionează că, din septembrie 2020 şi până azi, acestea au suferit numeroase ajustări în urma propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar, în principal.

„La fel s-a întâmplat şi după consultările cu Comisia Europeană. Diferenţele punctuale între conţinutul proiectelor la momentul încheierii consultării cu Comisia Europeană şi cel de la momentul sesizării CSM pentru aviz sunt consecinţa logică a primirii unor amendamente ulterioare în ultima rundă de dezbateri publice”, se precizează în comunicat.

De asemenea, ministerul spune că a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecinţa golirii de conţinut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exerciţiu formal, şi a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecinţa firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite.

Vă prezentăm textul integral al comunicatului de presă al Ministerului Justiției.

„În legătură cu punctele de vedere exprimate în mass media în legătură cu proiectele legilor Justiției, Ministerul Justiției face următoarele precizări:

1. În legătură cu momentul inițierii procedurii de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

După cum a fost repetat precizat, Ministerul Justiției a reinițiat pregătirea proiectelor în ianuarie 2022, legile fiind puse în dezbatere publică inițial în 2020, septembrie. Ministerul Justiției a fost pregătit să inițieze procedurile de avizare la nivelul CSM încă din luna aprilie a anului curent și ulterior în luna mai, după consultări cu Comisia Europeană. În urma numeroaselor semnale primite inclusiv din partea asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, Ministerul a prelungit calendarul de dezbateri publice pentru a analiza amendamentele primite în cursul lunii mai din partea sistemului judiciar și a societății civile. Avizarea ministerială a fost efectuată cu celeritate și promptitudine din partea celorlalte ministere, pe parcursul a 3 – 4 zile, în luna iulie. Prin urmare, momentul inițierii procedurii de avizare la CSM a fost consecința logică și directă a prelungirii dezbaterilor publice, tocmai în urma semnalelor primite din sistemul judiciar.

2. În legătură cu conținutul proiectelor.

2.1 Din septembrie 2020 și până la zi, proiectele au suferit numeroase ajustări în urma propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar, în principal. La fel s-a întâmplat și după consultările cu Comisia Europeană. Diferențele punctuale între conținutul proiectelor la momentul încheierii consultării cu Comisia Europeană și cel de la momentul sesizării CSM pentru aviz sunt consecința logică a primirii unor amendamente ulterioare în ultima rundă de dezbateri publice. Ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecința golirii de conținut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exercițiu formal, și a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecința firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite. Cu titlu de exemplu, Ministerul Justiției a acceptat și preluat multe din amendamentele primite inclusiv de la Ministerul Public, CSM Secția pentru procurori, DNA și DIICOT. Pe de altă parte, din procesul de consultare nu poate fi exclus chiar inițiatorul proiectului, respectiv Ministerul, care, la rândul său, are totala libertate potrivit competențelor legale de a-și reevalua anumite viziuni, tocmai ca urmare a amendamentelor primite și nu numai.

2.2 Ministerul Justiției este conștient de faptul că este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor în urma unor consultări care au inclus pe parcurs luarea în considerare a unor opinii și amendamente primite sau extrase din pozițiile exprimate de-a lungul vremii de către numeroase instituții, respectiv CSM Secția pentru judecători, CSM Secția pentru procurori, 6 asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, instanțe, parchete, grupuri de judecători și procurori, grefieri, sindicate profesionale, organizații neguvernamentale din România, jurisprudența ÎCCJ, CCR, precum și Comisia Europeană (rapoarte MCV și consultări în 2022), Comisia de la Veneția (avize precedente), decizii ale CJUE, decizii ale CEDO etc.

2.3 Ministerul Justiției este conștient de faptul că forma și conținutul proiectelor pot și probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern și adoptării lor ca legi de către Parlament. În gestionarea procesului de elaborare a proiectelor, Ministerul Justiției a dat și va da dovadă de transparență, prin publicarea promptă pe site-ul ministerului a variantelor succesive ale proiectelor, astfel cum acestea au rezultat din dialogul tuturor părților implicate.

3. Parcursul unui proiect de lege de la stadiul de concept până la cel de lege este un proces cu multe etape, judecarea proiectelor la fiecare etapă ca fiind un produs finit este o eroare de principiu, mai ales dacă se face pe baza unor procese de intenții. Ministerul Justiției rămâne în continuare deschis dialogului și receptiv criticilor constructive ale proiectelor, propunerilor pe care le va mai primi până la momentul sesizării Guvernului, urmărind viziunea pe care a exprimat-o în cadrul expunerilor de motive ale celor trei proiecte. Indiferent de speculații, intențiile Ministerului Justiției sunt în sensul realizării unor proiecte care să asigure nu numai independența Justiției, ci și o eficiență mai bună a funcționării acesteia, un sistem de echilibru și verificări (”check and balance”) în cadrul fiecărui mecanism de instituții juridice grupate, o meritocrație bazată pe o evaluare reală nu numai prin prisma unor examene teoretice (prezente oricum pe parcursul evoluției în grade profesionale ale carierei), ci și pe capacitatea liderilor de pe etajele sistemului de a evalua resursele de management ale viitorilor lideri,  primatul dreptului european în sensul Tratatului de Aderare la UE și al TFUE, consolidarea Ministerului Public, inclusiv DNA și DIICOT, garantarea independenței DNA, abordarea problemelor de resurse umane, clarificarea regulilor privind răspunderea magistraților ș.a.m.d.”