Cum evoluează războiul din Ucraina. România are o strategie?

Dacă un ministru al Apărării din România plătea cu funcția declarațiile făcute cu privire războiul din Ucraina, iar românul de rând nu prea știe dacă și cum ne afectează acest conflict, decidenții din alte state aflate pe flancul sud-estic al NATO nu se sfiesc să vorbească despre rolul și implicațiile la adresa țării lor generate de prezența soldaților ruși în Ucraina. Nici RAND Corporation, unul dintre cele mai titrate forumuri de analiză strategică nu se sfiește să spună că prelungirea războiului din Ucraina până la recâștigarea de către Ucraina a tuturor teritoriilor ocupate de armata rusă nu este neapărat cea mai bună soluție pentru terminarea războiului! Adică, hai să discutâm cu cărțile pe față!

Alternativele războiului

De ce să nu citim ce scriu analiștii americani înainte de a fi de acord cu cei care ne traduc în română doar ce vor ei?

Rand Corporation analizează dimensiunile-cheie care definesc traiectorii alternative ale evoluției acestui război:

• utilizarea armelor nucleare, întrucât arsenalul convențional al Rusiei a fost redus semnificativ pe frontul din Ucraina, opțiunile de escaladare non-nucleară a conflictului din partea Kremlinului părând a fi limitate. Dacă Rusia se va confrunta cu pierderi suplimentare pe câmpul de luptă la scară largă, Rusia poate recurge la arme nucleare pentru a preveni o înfrângere catastrofală. Însă, utilizarea armelor nucleare în Ucraina ar putea duce la un conflict direct al Rusiei cu SUA. Pentru că, chiar dacă o astfel de escaladare a conflictului ar putea fi gestionată de forțele aliate, mutația generată de  câștiguri militare ale armatei ruse prin utilizarea arsenalului nuclear ar putea încuraja și alte țări să folosească astfel de arme în conflictele viitoare;

Două rachete ruseşti, au căzut în Polonia, în localitatea Przewodów, de la graniţa cu Ucraina Foto Flickr

• escaladarea violențelor și startul unui conflict Rusia-NATO: deși incidentul din noiembrie 2022 care a implicat lovirea teritoriului Poloniei de către o rachetă de apărare anti-aeriană ucraineană a demonstrat că luptele se pot răspândi, chiar dacă neintenționat, pe teritoriul statelor aliate. O viitoare eroare de țintire ar putea trimite o rachetă rusă pe teritoriul NATO, declanșând un ciclu de acțiune-reacțiune care ar putea duce la un conflict pe scară largă;

• controlul teritorial: sfârșitul războiului prin recucerirea de către Ucraina a întregului său teritoriu este foarte puțin probabil;

• durata războiului: un război mai lung ar putea permite armatei ucrainene să recupereze mai multe teritorii, ar degrada și mai mult armata și ar slăbi economia Rusiei, în același timp ar menține presiunea asupra guvernelor europene pentru a continua să reducă dependența energetică de Rusia și să cheltuiască mai mult pentru apărarea lor. Totuși, perturbarea economiei globale ar continua, probabil prin păstrarea trendului de creștere a prețurilor la energie, a inflației și încetinirii creșterii economice la nivel global.

Cum se vede războiul de pe flancul estic al NATO?

Polonia, stat NATO lovit de o rachetă de apărare aeriană ucraineană (incident care a ilustrat potențialele riscuri cu care se poate confrunta) se pregătește pentru un război lung, pe măsură ce se apropie aniversarea unui an de la invazia rusă în Ucraina de către Rusia!

Marek Magierowski, ambasadorul Poloniei la Washington Foto Facebook

„Nu sunt îngrozitor de optimist cu privire la cursul acestui război. Cred că va fi un conflict prelungit, dacă nu unul înghețat”, a declarat Marek Magierowski, ambasadorul Poloniei în SUA. Din perspectiva poloneză, cea mai bună modalitate de a preveni escaladarea conflictului este de a oferi Ucrainei mijloacele de a învinge agresiunea rusă.

Conform lui Michael O’Hanlon, pentru Polonia este crucial ca Ucraina să învingă! Pentru că, în caz contrar, securitatea Europei în general și a Poloniei în special ar fi în pericol.

Mai aproape de Rusia, într-un interviu acordat Le Figaro, șeful Statului Major al Forțelor Armate Estoniene afirma că, în perspectiva unui război lung, rușii mai au resurse, putându-și chiar dubla producția de rachete, obuze etc, în vreme ce Serviciul de Informații Externe al Estoniei estimează că Putin nu este nici pe departe descurajat că nu-și va atinge obiectivele în Ucraina, în ciuda eșecurilor din primul an al invaziei, manifestându-și îngrijorarea că invazia armatei ruse din Ucraina a sporit riscul unui conflict militar în statele baltice

Este posibil totuși ca războiul din Ucraina să fi schimbat calculele pe care Rusia și le-ar fi făcut cu privire la statele baltice, dezvăluind lacune semnificative în capacitatea Rusiei de a putea starta o invazie terestră în regiune, unde s-ar lovi de o rezistență armată cel puțin la fel de puternică ca cea întâlnită în Ucraina, plus greutatea adăugată de invocarea articolului V, angajamentul NATO de apărare reciprocă a statelor aliate.

Dar ce se aude din România?

Întrucât în România subiectul sprijinului acordat Ucrainei este tabu, atât în strategia de comunicare a decidenților, cât și în discursul public al analiștilor, am căutat să aflăm cum văd străinii acest lucru!

Center for European Policy Analysis (CEPA) consideră că, de la începutul războiului din Ucraina, România a optat pentru o poziție ambiguă, pentru o țară aflată în prima linie a NATO, neobișnuit de silențioasă cu privire la sprijinul militar sau chestiuni legate de energie, de parcă resursele mari de hidrocarburi, poziția strategică și capacitatea de a sprijini Ucraina și Republica Moldova n-ar conta!

Kamil Calus, analistul polonez care crede că România are o atitudine ambiguă în privința conflictului ruso-ucrainean Foto Facebook

Kamil Calus, de la Centre for Eastern Studies din Polonia, consideră că, în ciuda sprijinului politic al României pentru Ucraina, inclusiv a criticilor dure la adresa acțiunilor Kremlinului și a apelurilor pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, strategia României față de conflictul din Ucraina poate fi considerată foarte precaută, decidenții noștri doar sugerând că asistența militară pe care România a oferit-o Ucrainei este considerabil mai mare, dar că nu poate fi dezvăluită din motive de securitate. Conform analistului polonez, guvernul român dă de înțeles c-ar dori să evite o situație în care Moscova ar putea interpreta ajutorul acordat Ucrainei ca implicare directă a României în conflict.

Drept urmare, autoritățile române refuză să comenteze despre eventuale livrări de arme românești către Kiev, sau să confirme că teritoriul României este utilizat pentru efectuarea de transporturi furnizate de alte țări NATO.

În ceea ce-l privește, Robert Kaplan declara pentru Bloomberg că, în urma participării la un seminar cu analiști români în informații și apărare, a constatat că prognoza acestora cu privire la Ucraina era sumbră, și că extinderea NATO și a UE, în 2004 respectiv 2007, avea loc în timp ce Rusia lui Putin era încă relativ slabă. Ca atare, conflictul din Ucraina este adevăratul test pentru Occident, iar România vede NATO ca garantul cheie al securității sale și-și dorește consolidarea prezenței militare a NATO pe teritoriul său și la Marea Neagră.