Ucrainenii din România nu se angajează pentru că oferta nu corespunde aspirațiilor

Din cei cca.135.000 de refugiați ucraineni care au rămas în țara noastră, conform datelor Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR), cca. 2.500 și-au găsit slujbe.

• AFT, companie românească, arată cum putea fi interceptată drona care a explodat în Portul Constanța. MApN are sistemul care ne-ar putea apăra aici, dar îl ignoră, preferând să dea banii altor state
• Guvernul României: Ucrainenii au pierdut controlul asupra a patru drone. Una dintre ele este cea care a explodat în Portul Constanța
• În România, contrabanda cu țigări și produsele contrafăcute ajung la 6,9% și generează pierderi de 324 milioane euro
• Primul vaccin creat de inteligența artificială
• SANADOR: Ordinul pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative poate restrânge accesul pacienților la servicii medicale esențiale

Numărul relativ mic se explică prin dificultățile ridicate de limbă, prin nevoia de a avea grijă de copii, prin deținerea de bani suficienți care să permită traiul fără slujbe, dar și prin absența diplomelor de studii care să permită angajarea refugiaților, relevă ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu drept răspuns la o interpelare parlamentară a deputatului Dumitru Focșa.

De la începutul conflictului armat din Ucraina și până la data de 16 august 2023 au fost încadrați pe piața muncii din România 1.333 de cetățeni ucraineni, mai arată ministerul.

Totodată, conform înregistrărilor din sistemul informațional privind Registrul General de Evidență a Salariaților (REGES) al Inspecției Muncii, instituție care funcționează în subordinea Ministerului Muncii, la data prezentă, sunt înregistrate 8.008 contracte individuale de muncă active ale cetățenilor ucraineni, din care 6.885 au data de începere a activității anterioră începerii conflictului armat din Ucraina, ceea ce înseamnă că între ei se regăsesc doar 1.123 de refugiați ucraineni.

„Cei mai mulți dintre cetățenii ucraineni care s-au prezentat la sediile agențiilor teritoriale ale ANOFM pentru înregistrare sunt femei, în special mame, care, neavând cunoștințe de limba română, întâmpină dificultăți în integrarea în sistemul de învățământ. Acestea sunt nevoite să rămână acasă pentru a-și îngriji copiii. În foarte multe cazuri, cetățenii ucraineni resping ofertele angajatorilor deoarece așteptările și aspirațiile pe care le au atunci când decid să-și stabilească rezidența temporară în România nu corespund. Aceștia se așteaptă să li se ofere și să presteze aceeași activitate ca în țara de origine (majoritatea fiind persoane cu studii superioare declarate la înregistrarea ca persoane aflate în căutare de loc de muncă, dar fără acte de studiu care să confirme aceste studii). Unii cetățeni ucraineni s-au înregistrat în evidențele ANOFM din motive legate de condițiile impuse de Hotărârea Guvernului nr. 368/2023, dar dispun de resurse financiare și nu doresc să fie încadrați pe piața muncii”, se mai arată în răspunsul ministerului.