Mai mulți oficiali ai Fondului Monetar Internaţional au analizat impactul pe care Inteligența Artificială, din ce îin ce mai prezentă în anumite domenii, va afecta lumea din punct de vedere al locurilor de muncă. Autorii precizează însă că acesta nu repreziuntă neapărat punctul de vedere al instituției, însă semnalul lor de alarmă trebuie luat în considerare.
- Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA
- Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
- În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
- 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
- Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
Aproape 40% dintre meserii vor fi afectate, într-o formă sau alta, de inteligenţa artificială. Unii angajaţi vor beneficia de o creştere a productivităţii, ajutaţi de AI, în vreme ce alţii îşi vor pierde complet locul de muncă.
Mai mult, se arată în acelaşi raport, inteligenţa artificială va creşte inechităţile sociale, iar politicienii ar trebui să abordeze cât mai curând problema pentru a evita viitoare tensiuni sociale.
Inegalitatea va fi generată de faptul că angajaţii cu salarii deja mari vor fi ajutaţi în munca lor de AI, în vreme ce job-uri care oferă venituri mai mici ar putea fi desfiinţate şi preluate de inteligenţa artificială.
În acest timp, reglementarea AI-ul întârzie să fie făcută. În Uniunea Europeană încă se poartă negocieri pe marginea unor măsuri de protecţie, în vreme se Statele Unite nu s-au decis dacă este sau nu nevoie de această reglementare.
Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al Fondului Monetar Internaţional, avertiza încă din iunie 2023 asupra „unor perturbări majore pe piaţa forţei de muncă” provocate de inteligenţa artificială (AI) generativă şi cerea autorităţilor să adopte rapid reguli pentru a reglementa tehnologia.
„Este nevoie ca guvernele, instituţiile şi autorităţile să se mişte rapid pe toate fronturile, în privinţa reglementării, dar şi în ceea ce priveşte pregătirea pentru probabile perturbări majore pe piaţa forţei de muncă”, declara Gopinath, într-un interviu acordat Financial Times.
Oficialul pleda de asemenea pentru sporirea măsurilor de protecţie socială pentru angajaţii afectaţi de adoptarea AI şi adoptarea unor măsuri fiscale care să nu recompenseze firmele ce înlocuiesc muncitorii cu utilaje.
Gopinath avertiza autorităţile să fie prudente în cazul în care unele corporaţii au o poziţie incontestabilă în noua tehnologie.
„Nu ai vrea să ai companii supervizate care au cantităţi imense de date şi putere de calcul care le oferă un avantaj necuvenit”, a explicat oficialul FMI.
Uniunea Europeană şi Statele Unite au anunţat un proiect de cod de conduită comun cu privire la inteligenţa artificială (AI) deschis ţărilor democratice, care ar urma să se aplice în mod voluntar în acest sector.
„Vom prezenta un proiect de cod de conduită privind inteligenţa artificială”, declara vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru „O Europă pregătită pentru era digitală”, Margrethe Vestager, într-o conferinţă de presă comună cu secretarul de stat american Antony Blinken, desfăşurată în Suedia.
UE doreşte să fie prima la nivel mondial care se dotează cu un cadru juridic complet şi obligatoriu pentru a limita abaterile AI, dar intrarea în vigoare a acestui cadru nu va avea loc înainte de finalul lui 2025.
Analiza integrală poate fi citită aici.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
