Christos Harpantidis – Senior Vice President, External Affairs Philip Morris International, despre cum reușește România sǎ câștige lupta împotriva consumului ilicit de tutun

Toate țările europene se confruntǎ cu traficul ilicit de țigǎri, o amenințare majorǎ atât pentru economia fiecărui stat, cât și pentru sǎnǎtatea publicǎ. Aceasta este concluzia raportului KPMG pentru 2023, care evidențiază faptul cǎ aproximativ 52,2 miliarde de țigarete ilicite au fost consumate în Europa anul trecut, ceea ce a generat pierderi de peste 16 miliarde de euro pentru guvernele naționale.

• AFT, companie românească, arată cum putea fi interceptată drona care a explodat în Portul Constanța. MApN are sistemul care ne-ar putea apăra aici, dar îl ignoră, preferând să dea banii altor state
• Guvernul României: Ucrainenii au pierdut controlul asupra a patru drone. Una dintre ele este cea care a explodat în Portul Constanța
• În România, contrabanda cu țigări și produsele contrafăcute ajung la 6,9% și generează pierderi de 324 milioane euro
• Primul vaccin creat de inteligența artificială
• SANADOR: Ordinul pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative poate restrânge accesul pacienților la servicii medicale esențiale

Raportul mai aratǎ cǎ țări precum Italia, Polonia, Portugalia și România, care au implementat politici fiscale stabile și predictibile, au reușit să controleze mai bine comerțul ilicit de țigări. În contrast, în țări precum Franța și Marea Britanie, unde taxele au fost excesiv majorate, comerțul ilicit a crescut, și el, semnificativ.

Comerțul ilicit de țigări nu numai că subminează veniturile fiscale, dar și alimentează organizațiile criminale implicate în alte activități ilegale, cum ar fi traficul de droguri și arme. În plus, țigaretele ilicite nu sunt supuse niciunui control de calitate, prezentând riscuri serioase pentru sănătatea publică. Raportul KPMG subliniază necesitatea unei abordări coordonate, bazate pe date științifice și exemple de succes, pentru a contracara acest fenomen.

Într-un interviu pentru Antena 3 CNN, Christos Harpantidis – Senior Vice President, External Affairs, Philip Morris International, a vorbit despre rezultatele raportului, factorii principali ce duc la creșterea comerțului ilicit și cum reușește România sǎ ținǎ sub control acest tip de comerț.

„ România a demonstrat că o politică fiscală stabilă, combinată cu alternative fără fum, poate contribui semnificativ la reducerea consumului ilicit de țigări”

Care este cea mai frapantă concluzie a raportului KPMG din acest an?

Aș spune că faptul că în Europa comerțul ilicit continuă să crească. Pentru al cincilea an consecutiv a ajuns la numărul uluitor de 52,2 miliarde de țigarete ilicite care sunt utilizate de cetățenii europeni. Acest lucru înseamnă că guvernele din întreaga Europă pierd venituri de peste 16 miliarde de euro. Acestea sunt cifre cu adevărat impresionante și cred că ar trebui să alarmeze atât pe cei implicați în industria tutunului, dar mai ales autoritățile de reglementare, factorii de decizie politică, pentru a înțelege problema, pentru a concepe politicile potrivite și pentru a le pune în aplicare în vederea abordării problemei.

Care sunt principalii factori care duc la acest comerț ilicit în Europa?

Există diferiți factori. Principalul factor este legat de creșterea excesivă a impozitelor. Am văzut, și acest lucru este dovedit și de raportul din acest an, că în țările unde există predictibilitate în privința modului de gestionare a impozitelor, comerțul ilicit este mult mai bine controlat. Acestea sunt țări unde există o stagnare sau chiar scăderi al acestui tip de comerț. Vedem creștere în țările în care au fost majorate excesiv impozitele, fapt care împinge cetățenii, în special în mediul economic actual, să caute soluții mai ieftine, chiar dacă aceste soluții sunt reprezentate de produse ilicite. În prima categorie, unde există stabilitate, se află Italia, Polonia, Portugalia, România, iar țările în care comerțul ilicit este în creștere sunt Franța și Marea Britanie. Acolo vorbim de creșteri foarte mari, în cifre absolute, și impresionante în mod negativ.

Ați vorbit despre România, este la un nivel foarte scăzut, 5,8%. Care este perspectiva dvs. în această privință? Ce am făcut să diminuăm acest comerț ilicit?

În România, nivelul este în scădere de anul trecut, este controlat. Nu a fost întotdeauna așa. Am locuit și am lucrat în România câțiva ani și vin în călătorii de afaceri foarte des. Cred că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani se datorează consecvenței cu care sunt gestionate taxele pe țigări, cu creșteri graduale și previzibile. Prețurile se mǎresc în mod controlat, astfel încât consumatorul sǎ nu fie șocat de creșterea acestora.

De asemenea, un alt fapt care s-a întâmplat în România, este introducerea pe piața a alternativelor fără fum, pe care consumatorii le aleg conștient, înțelegând diferențele dintre acestea și țigările clasice. Aceste produse alternative sunt mult mai greu de copiat și imitat, ceea ce genereazǎ un nivel scǎzut de comerț ilicit. Per total, acești factori au contribuit la acest rezultat pozitiv pentru România.

În timp ce consumul total de țigări a scăzut cu 2,6%,pe cele 38 de piețe europene, consumul ilicit a crescut cu 3,0% în 2023 la 52,2 miliarde de țigări. Foto Pixabay

Am vorbit despre impactul economic al comerțului ilicit cu țigări, dar cum rămâne cu impactul asupra sănătății publice?

Comerțul ilicit cu țigări are multiple efecte negative. Din păcate, gradul de conștientizare în această privință nu este foarte ridicat. Raportul KPMG contribuie cu adevărat la evidențierea acestor factori. Am discutat despre pierderile financiare înregistrate, care sunt masive și foarte importante pentru bugetele țărilor, pentru cheltuieli în beneficiul cetățenilor, deci un mare minus în această privință. De asemenea, aceste sume pierdute finanțează organizațiile criminale. S-a dovedit că cei care gestionează comerțul ilicit cu țigări sunt organizații implicate și în alte activități ilegale cum ar fi traficul de drogurile și arme. Iar al treilea element este reprezentat de lipsa controlului calitații acestor produse. Lipsa reglementării este o amenințare mare la adresa sănătății și siguranței publice.

Cât de eficiente credeți că sunt reglementările actuale ale UE și eforturile de reducere a comerțului ilicit. Care sunt, în opinia dumneavoastră, soluțiile pentru combaterea comerțului ilicit cu țigări în Europa?

În Uniunea Europeană trebuie să învățăm atât de la țǎrile care gestionează bine aceste provocǎri, cât și din greșelile celorlate țări, in care situațiile nu sunt prea fericite. Să folosim mai mult bun simț în elaborarea politicilor, să folosim datele și rezultatele științifice și să fie luate decizii conștiente în beneficiul cetățenilor europeni. Există directive la nivel european care sunt în curs de elaborare cu privire la stabilirea  accizelor pentru aceste produse și cu privire la specificațiile produselor.

Ați vorbit mai devreme despre faptul că produsele fără fum nu pot fi contrafăcute sau sunt mai greu de imitat. Este aceasta o soluție pentru combaterea comerțului ilicit cu țigări? Și ce ar trebui să facă guvernele pentru a o încuraja?

Nu este o soluție în sine, este o parte a acesteia. Am vorbit despre știință înainte, și se întâmplă în câteva locuri din Europa și m-aș aștepta ca acest lucru să se întâmple la nivel european în următorii ani, ca pe baza dovezilor științifice care există și a cercetărilor care au loc chiar acum, țările să ia decizii de impozitare proporționale cu riscurile. Adică practic să fie mai multe categorii de impozite în funcție de riscul pe care produsele îl prezintă, folosind dovezile științifice și datele din studiile independente. Trebuie să existe această discuție și avem nevoie de transparență, să ne așezăm la aceeași masă și să avem această discuție în care să furnizăm factorilor de decizie datele corecte astfel încât să ia cele mai bune decizii în beneficiul statelor și al cetățenilor Europei.

Credeți că acum se folosesc datele sau sunt doar decizii emoționale în ceea ce privește impozitarea produselor fără fum?

Am văzut de toate. Am văzut politici bazate pe știință, pe date. Am văzut politici bazate pe ideologie, pe emoții. Cred că, pe măsură ce datele devin din ce în ce mai clare, vom vedea din ce în ce mai multe țări care vor diferenția aceste produse și vor lua știința în serios.