Kostas Salvaras, Philip Morris International: Dacă Europa vrea să rămână competitivă, stimularea și expansiunea economică trebuie să fie prioritare

Kostas Salvaras, Area Vice President South-East Europe Cluster, Philip Morris International, atrage atenția că Europa trebuie să recupereze urgent decalajul față de China și Statele Unite ale Americii în privința inovației. „Creșterea economică este frânată de suprataxare și birocrație excesivă”, declară Salvaras într-un interviu pentru Q Magazine. „Dacă Europa vrea să rămână competitivă, controlul și conformitatea trebuie să treacă pe locul doi, iar stimularea și expansiunea economică să fie prioritare. Un cadru mai flexibil care să ofere companiilor curajul de a investi în tehnologii de vârf este de preferat reglementării fiecărui detaliu al pieței.”, mai adaugă oficialul companiei Philip Morris International.

• PSD, întâiul chemat
• Miza unei întâlniri care poate schimba fața lumii
• Da’ unde e vila?
• Fostul șef ADR, căruia vicepremierul Oana Gheorghiu îi trimitea „mailuri exploratorii” pentru contracte cu Schwarz, ia în calcul sesizarea DNA. Ea îl acuză de fake news
• Vizita secretă a lui Netanyahu. Israel confirmă. Emiratele infirmă

În septembrie 2024 ați fost numit Area Vice President South-East Europe Cluster în cadrul Philip Morris International. Cum au fost aceste prime 8 luni după revenirea în Europa și cu ce provocări v-ați confruntat?

Am primit cu mândrie propunerea de a fi responsabil pentru Europa de Sud-Est, una dintre cele mai importante regiuni ale companiei, care include  România, Grecia, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovenia, Cipru, Malta, Muntenegru, Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina. Pot spune că am revenit astfel la rădăcini, în regiunea în care mi-am început cariera la Philip Morris International (PMI) acum aproape 30 de ani. Cele opt luni petrecute în această funcție au reprezentat o experiență pozitivă, caracterizată de dinamism și provocări, și mi-au oferit oportunitatea de a lucra îndeaproape cu echipele noastre talentate din această regiune.

Provocările au fost atât de natură personală, dar și profesională. Mutarea într-un oraș nou, București – menționez că de aici coordonez această regiune, vizitele în țările din regiune pentru a cunoaște echipele și piețele, plus provocarea de a mă reacomoda cu ritmul și dinamica vieții europene, după ce am petrecut o perioadă îndelungată în alte regiuni. De asemenea, am fost nevoit să îmi reorganizez viața personală și să găsesc un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele familiale.

Printre provocările profesionale s-au numărat adaptarea la diversele piețe locale și înțelegerea specificului fiecărei țări din regiune. Însă, leadership-ul real înseamnă să armonizezi strategia globală cu diversitatea locală – nu doar să le aliniezi, ci să le faci să creeze valoare împreună.

Am fost nevoit să navighez prin complexitatea reglementărilor pentru a găsi soluții inovatoare pentru a alinia strategia Philip Morris International de a construi un viitor fără fum cu cerințele locale.

De asemenea, menținerea unui echilibru între obiectivele noastre globale și nevoile specifice ale fiecărei piețe a reprezentat o provocare.

Cu toate acestea, colaborarea strânsă cu echipele din cele 12 țări și sprijinul lor constant au fost esențiale. Doar în România, PMI generează peste 5.500 de locuri de muncă directe și indirecte – un impact concret care reflectă angajamentul nostru față de dezvoltarea regională sustenabilă. Sunt foarte optimist cu privire la viitor și încrezător că vom continua să inovăm și să răspundem nevoilor în schimbare ale consumatorilor noștri.

Europa este sub presiune în acest moment, una dintre provocările cu care se confruntă fiind decalajul de inovare. SUA și China conduc în acest domeniu. Cum vedeți dezvoltarea unui ecosistem robust de inovație în Europa care să poată concura cu aceste țări? Care sunt elementele cheie necesare pentru a încuraja un astfel de mediu?

Inovația nu e un lux – este infrastructura viitorului economic. Este forța care conduce dezvoltarea economică la nivel global. Iar, în acest moment, Europa pare că a pierdut startul în cursa inovării, ceea ce înseamnă că trebuie să regândească fundamental modul în care abordează inovația. Recent, am participat la Forumul Economic de la Delphi, unde am vorbit exact despre inovație și dezvoltare economică. Nu putem reduce și închide decalajul de inovație față de SUA și China, lideri de necontestat în această cursă, dacă nu schimbăm paradigma actuală. Acum, creșterea economică este frânată de suprataxare și birocrație excesivă.

Dacă Europa vrea să rămână competitivă, controlul și conformitatea trebuie să treacă pe locul doi, iar stimularea și expansiunea economică să fie prioritare. Un cadru mai flexibil care să ofere companiilor curajul de a investi în tehnologii de vârf este de preferat reglementării fiecărui detaliu al pieței.

Raportul Draghi subliniază clar acest aspect: o economie care inovează este una care își asumă și riscuri, nu una care le blochează din start prin bariere administrative.

Nimeni nu poate contesta faptul că Europa are talent, însă, îi lipsește infrastructura de finanțare necesară pentru a transforma ideile în scale-up-uri globale. Ca să vă dau niște cifre, doar 11% dintre „unicornii” lumii provin din UE, peste 50% sunt americani, iar decalajul crește. Ce ar putea face Europa? Trebuie să depășească fragmentarea piețelor de capital și să construiască un ecosistem real de inovare, în care antreprenorii să poată accesa resurse financiare și tehnologice fără obstacole birocratice.

Granturile și subvențiile sunt utile, dar nu pot construi lideri globali – pentru asta e nevoie de capital curajos și de o cultură economică ce recompensează inovația. Fondul European pentru Inovare este un model de succes, însă, acesta trebuie extins și adaptat pentru a avea impact real asupra competitivității globale.

În același timp, Europa nu trebuie să copieze modelele altora, ci să le adapteze la propriile realități. O reglementare excesivă în numele precauției nu doar că încetinește inovația, ci creează o cultură a aversiunii față de risc – exact opusul a ceea ce construiește un ecosistem antreprenorial puternic. Așa cum spuneam și în contextul forumului din Grecia, o cultură a inovației nu poate exista fără deschidere, curaj și capacitatea de a-și asuma riscuri calculate. Iar în Europa, mai avem de învățat la acest capitol. Blocul comunitar adoptă de patru ori mai multe reglementări decât SUA, iar 60% dintre companii consideră această reglementare principala barieră în calea investițiilor. Dacă Europa continuă să pună reglementarea înaintea inovației, va rămâne un simplu teren de testare pentru tehnologiile dezvoltate în alte regiuni, în loc să fie în sine un hub global al progresului. România ar putea deveni un exemplu regional de integrare a inovației industriale dacă va continua să valorifice investițiile strategice și să creeze un mediu prietenos cu tehnologia și antreprenoriatul.

Cum vedeți impactul inițiativelor de inovare și reindustrializare ale PMI asupra economiei României? Ce beneficii specifice credeți că vor aduce aceste inițiative pentru mediul de afaceri și comunitățile locale din România?

Valoarea unei economii nu stă doar în ce vinde, ci și în ce reușește să construiască. Iar România construiește. Fabrica din Otopeni nu este doar un caz izolat de succes, ci un exemplu de reindustrializare inteligentă – dovada că România poate atrage și susține investiții industriale de înaltă valoare, atunci când există viziune, stabilitate și parteneriate reale.

Transformarea fabricii PMI din Otopeni într-un hub de producție avansată este mai mult decât o simplă investiție industrială, este un motor real pentru economia națională.

Începând cu 2017, am investit peste 730 de milioane de dolari în retehnologizarea acestei unități, iar rezultatele sunt pe măsura investițiilor: peste 1.500 de locuri de muncă directe, peste 4.000 indirecte și induse, colaborări cu sute de IMM-uri românești și un transfer continuu de know-how în toate regiunile țării.

Azi nu mai vorbim despre o fabrică de țigări, ci despre un centru de excelență industrială care produce consumabile pentru produse inovatoare fără fum – o categorie cu valoare adăugată ridicată. Faptul că aceste produse sunt exportate în piețe internaționale extrem de exigente, precum Japonia, este deja o dovadă a excelenței industriale pe care România o poate livra.

Impactul economic al Philip Morris România însumează 0,63% din PIB-ul țării – un nivel care confirmă, fără echivoc, statutul de actor economic major.

Contribuția noastră nu se reduce la taxele plătite – ci se extinde la investiții strategice, excelență industrială și la forța de a activa lanțuri economice cu impact regional. Contribuția fiscală de 4,2 miliarde RON realizată de Philip Morris România doar în 2023 completează această imagine. Iar fabrica din Otopeni este una dintre cele doar trei unități din Europa care livrează 75% din portofoliul global de produse fără fum – o dovadă clară a poziției strategice a României în arhitectura industrială a companiei și a contribuției sale esențiale la exporturile de înaltă valoare.

Industria tutunului este o industrie strategică pentru economia României, iar impactul nostru concret o confirmă, dincolo de orice teorie. Are un rol esențial în arhitectura economică a țării – nu doar ca sursă de venit bugetar, ci ca pilon de stabilitate, tehnologie și formare profesională. Investițiile noastre susțin sute de IMM-uri, creează lanțuri de valoare și consolidează capacitatea industrială a României. Fiecare produs care pleacă de la Otopeni spune o poveste despre o Românie care nu doar produce, ci creează valoare globală.

Nu este o coincidență că am fost recunoscuți Angajator de Top în România timp de 11 ani consecutiv – pentru că investiția în oameni, nu doar în tehnologie, este ceea ce face diferența durabilă. Această recunoaștere nu vine întâmplător: investim constant în formarea angajaților noștri, oferindu-le acces la tehnologii de ultimă generație și programe de perfecționare care le dezvoltă competențele.

Exporturile sunt un barometru esențial al competitivității unei economii. În contextul investițiilor PMI în România, care sunt performanțele de export ale fabricii din Otopeni?

Într-adevăr, exporturile sunt barometrul esențial al competitivității unei economii, însă, ele nu înseamnă doar volum, ci și valoare, după cum menționam într-un alt interviu. Exporturile reflectă competitivitatea reală a unei economii, capacitatea de a inova și de a oferi produse cu o amprentă globală. România are toate atuurile pentru a deveni un hub regional de producție avansată. Însă, forța de muncă accesibilă și costurile competitive nu sunt suficiente. O economie puternică pe export se bazează pe calitate, inovație și eficiență operațională, nu doar pe preț.

Azi nu exportăm doar produse – exportăm competitivitate, expertiză și încredere în reindustrializarea României. PMI a transformat fabrica din Otopeni într-un centru avansat de producție pentru consumabile pentru alternativele inovatoare fără fum.

Fabrica Philip Morris România respectă cele mai ridicate standarde internaționale și livrează excelență industrială la nivel global. Aceasta nu este doar o poveste de succes pentru noi, ci și demonstrează că România are potențial să devină un motor al inovației în Europa. 92% din producția fabricii exportată în 54 de piețe de pe cinci continente, inclusiv în Japonia. Ce înseamnă exportul acestor produse fabricate în Otopeni pentru România?

Voi face o comparație cu produsele pe care România le exportă în mod tradițional: produsele fără fum fabricate în Otopeni de Philip Morris România au depășit exporturile de semințe de floarea-soarelui în 2023.

Tehnologie de ultimă oră, investiții strategice și un cadru fiscal stabil, acestea sunt ingredientele care au dus la acest succes și, în același timp, elementele de bază pentru orice economie care își dorește să fie competitivă pe piața globală.

Impactul exporturilor generate de Otopeni nu se limitează la cifre comerciale – el conturează un model de dezvoltare industrială scalabilă și replicabilă. Cu aproape 1 miliard de euro în exporturi în 2023 și un multiplicator economic care propagă de patru ori valoarea investită, vorbim despre o contribuție sistemică, nu punctuală.

Iar când o fabrică românească ajunge să servească 54 de piețe, inclusiv unele dintre cele mai reglementate și exigente din lume, mesajul este clar: România poate fi vârf de lance în reindustrializarea europeană. Un ecosistem care exportă inovație și stabilitate nu mai este doar un avantaj competitiv – devine o ancoră economică pentru viitor.

Una dintre diferențele esențiale între o economie care doar produce și una care inovează este investiția în oameni. Cum contribuie PMI la dezvoltarea capitalului uman în România și ce rol joacă formarea profesională în această transformare industrială?

Philip Morris International investește continuu în dezvoltarea angajaților și oferă programe de formare și acces la tehnologii avansate, pentru că diferența dintre o economie care doar produce și una care exportă valoare adăugată se face prin oameni, nu doar prin fabrici.

În România, numărul angajaților companiei a ajuns la peste 1.500, cu o creștere anuală de 7% în ultimii ani ca urmare a investițiilor făcute. În același timp, numărul locurilor de muncă generate prin efecte indirecte și induse a depășit 4.000. 

Angajaților le oferim cursuri și traininguri specializate care să îi ajute să dobândească competențe noi și să se adapteze la cerințele companiei, dar și ale industriei moderne. Odată cu retehnologizarea fabricii din Otopeni, am investit și investim masiv în continuare în formarea profesională a angajaților pentru a se obișnui cu noile tehnologii și a putea lucra cu ele. Iar atunci când nu găsim candidații cu competențele necesare, dar în care vedem potențial de adaptare și dezvoltare, investim în pregătirea lor. Îi încurajăm pe toți să fie creativi și inovatori și să își pună ideile în practică – astfel, productivitatea este mai crescută și calitatea produselor și serviciilor mai bună. Angajații noștri sunt motorul din spatele transformării companiei și a dezvoltării categoriei de produse fără fum. Iar PMI a creat pentru ei o cultură organizațională orientată spre inovație și excelență, esențială pentru transformarea industrială a României.

Acest efort de dezvoltare nu este doar unul declarativ, ci profund ancorat în cifre și rezultate.

Între 2021 și 2023, numărul angajaților PMI implicați în programe de formare a crescut cu aproape 50%, iar 74% dintre colegii noștri au beneficiat de traininguri doar în 2023.

Când competențele nu există pe piață, le cultivăm intern – prin programe de internship și inițiative precum INKOMPASS, care generează deja 14% din noile angajări. Într-o industrie tehnologică în continuă schimbare, am înțeles că cel mai durabil avantaj competitiv este omul bine pregătit. De aceea, investițiile în dezvoltarea capitalului uman merg mână în mână cu cele în tehnologie. Iar acest efort este recunoscut: angajații PMI România câștigă în medie de 2,2 ori mai mult decât media națională, compania fiind certificată Top Employer pentru al 11-lea an consecutiv. Investind în formare și oferind condiții competitive, contribuim și la păstrarea talentului în România – o provocare-cheie pentru orice industrie care își dorește sustenabilitate pe termen lung. Performanța, echitatea și meritul nu sunt simple principii – sunt piloni activi ai culturii noastre organizaționale.

Acești piloni ne permit nu doar să atragem talente, ci să le și păstrăm – și să construim, pas cu pas, o forță de muncă pregătită pentru economia viitorului.