Justiția franceză, nouă decizie privind extrădarea lui Paul de România

Justiția din Franța va trebui să pronunțe o nouă decizie privind extrădarea lui Paul Philip al României, cunoscut ca prințul Paul, după ce Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță franceză, a anulat decizia care bloca extrădarea lui în România, afirmă surse judiciare consultate joi de AFP, potrivit Agerpres.

• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”
• Planul de criză al UE: Zile fără mașini, munca de acasă, aerul condiționat „mai cald”

Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris apreciase în 9 iulie că al doilea mandat european de arestare emis de autoritățile române pe numele bărbatului de 76 de ani are un „caracter disproporționat”.

Decizia de miercuri a Curții de Casație subliniază însă că aprecierea unui mandat european ține exclusiv de autoritatea statului emitent, nu de cea a țării căreia i se cere să îl pună în aplicare.

Instanța supremă din Franța observă de asemenea că Curtea de Apel nu a precizat ce drept fundamental ar încălca executarea mandatului.

Un alt complet al camerei de extrădări va trebui deci să reexamineze dosarul.

România a prezentat un prim mandat de arestare pentru Paul al României în decembrie 2020, la scurt timp după ce acesta a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate, într-un dosar în care au fost pronunțate 18 condamnări și s-a estimat că statul român a suferit un prejudiciu de 145 de milioane de euro.

Curtea de Apel din Paris a respins cererea de extrădare în baza acestui mandat în noiembrie 2023, apreciind că nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil în legătură cu doi din cei trei judecători români implicați.

Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) a considerat că refuzul Franței „contravine principiului de încredere reciprocă” între țările europene și că justiția franceză a exercitat „un control excesiv” al modului de funcționare a sistemului judiciar din România.

În urma pronunțării CJUE, România a formulat o nouă cerere de extrădare în ianuarie anul acesta.