Mugur Isărescu: Avem o restrângere clară a cererii de consum, mai ales pentru bunuri și servicii. Se plânge lumea de afaceri că e un declin major

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis, într-o conferință de presă pentru prezentarea noului Raport trimestrial asupra inflației, că România a intrat în recesiune tehnică, dar a evitat recesiunea anuală. Acesta a subliniat că țara noastră merge în continuare „pe o gheață destul de subțire”.

• Ionuț Lupescu, regerete după 28 de ani
• Nicuşor Dan a convocat o şedință la Constanța după explozia dronei ucrainene în Port. Ce s-a decis
• În România, ponderea cheltuielilor cu echipamente în bugetul apărării s-a dublat între 2014 și 2025, iar în valori absolute creșterea depășește 300%
• România intră în era comunicațiilor cuantice
• AFT, companie românească, arată cum putea fi interceptată drona care a explodat în Portul Constanța. MApN are sistemul care ne-ar putea apăra aici, dar îl ignoră, preferând să dea banii altor state

Mugur Isărescu a precizat că consumul a scăzut puternic, iar scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investițiile publice.

„Vom face același lucru și în 2026. Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață destul de subțire. Dar sperăm să reușim. Avem o restrângere clară a cererii de consum, mai ales pentru bunuri și servicii. Avem mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante mai puține, dar și în general cifra de afaceri în comerț este în declin, se plânge lumea de afaceri că e un declin major.”

De asemenea, guvernatorul BNR a transmis că și în România se poate revizui PIB-ul, la fel cum se practică în toată lumea și a subliniat că deși creștere economică din 2025 a fost moderată, România a reușit să evite recesiunea anuală.

„Să fac o paranteză ușor răutăcioasă: peste tot în lume se revizuiește PIB-ul, se mai poate revizui și la noi încă o dată, inclusiv cel din decembrie. Dar am evitat recesiunea anuală. Am avut totuși creștere economică în 2025, moderată totuși față de cea din 2024, de 0,6% față de 0,9%, dar am evitat recesiunea anuală. Și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu dea inflație și dezechilibre externe”, a spus Mugur Isărescu

Mugur Isărescu: Nu știam

Isărescu a răspuns și criticilor potrivit cărora banca centrală ar fi prognozat pentru 2025 o inflație de 5%, în timp ce nivelul realizat a fost de 10%. Potrivit guvernatorului BNR, la momentul elaborării prognozei nu era cunoscut pachetul de măsuri fiscale ce urma să fie adoptat.

„La fel răspundem și postărilor despre cum a greșit BNR, în februarie 2025, când a prognozat inflație de 3,8% pentru decembrie 2025 și ea a ieșit de aproape 10%. Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale, nici nu știam care va fi. Atunci, în afară de situația politică complicată, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive. Nu aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu îl cunoșteam. Nu știam nici până unde va fi liberalizat prețul la energie electrică. Ulterior am revizuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce s-a întâmplat.”

„Cel mai mare impact și mai mare influență de două puncte procentuale a fost datorită liberalizării pieței energiei”, a spus guvernatorul BNR.

„Observăm, pe roșu, sare în ochi energie electrică și gazele naturale: aproape tot saltul inflației începând cu vara lui 2025 vine din energie și gaze naturale, aproape tot, pentru că mai sunt și TVA-ul și accizele”, a spus guvernatorul BNR, arătând că influențe dezinflaționiste, de exemplu la legume, fructele și ouă, n-au putut să compenseze decât parțial

Nivelul inflației prognozat de BNR ar putea fi redus prin măsurile pe care le pregătește Guvernul în privința prețurilor la gaze naturale.

Guvernatorul BNR a susținut miercuri, 18 februarie, o conferință de presă privind Raportul asupra inflației Foto Octav Ganea, Inquam

Cifrele BNR

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a urcat în decembrie 2025 la 8,6 la sută, de la 5,5 la sută în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 7,3 la sută în decembrie 2025, de la 5,6 la sută în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 6,8 la sută în decembrie 2025, de la 5,8 la sută în decembrie 2024.

În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus marginal, la 9,62 la sută, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în această lună pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO, iar rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5 la sută.

Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9 la sută, după ce a scăzut cu 0,1 la sută în trimestrul III (variație trimestrială), în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1 la sută în trimestrul IV 2025, după ce s-a mărit la 1,7 la sută în trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia și-a încetinit astfel creșterea la 0,6 la sută, de la 0,9 la sută în 2024.

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor”, arată BNR.

Conform documentului citate, rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.